Sîntem scîrbiți, șocați de ticăloșia și prostia, de tupeul și incompetența politicienilor de tot felul. Tot scriem despre ei; lor nu le pasă, iar noi le facem, indirect, publicitate (și publicitatea negativă tot publicitate se cheamă). Tot scriind și citind despre aberații, ajungi să crezi că țara e complet aiurea, că toți românii sînt niște ticăloși.
Mai grav: îi uităm, ignorăm astfel pe acei oameni de lîngă noi care realmente fac ceva: ceva bun, ceva frumos, ceva realmente util. Oameni modești și generoși, entuziaști și dezinteresați.
Iată: recent, cîteva inimoase profesoare de limba română de la Colegiul de Informatică Grigore Moisil (Cristina Farkaș, Teodora Hudubeț, Cristina Călin) au organizat prima ediție a concursului de creație literară pentru elevi Gheorghe Crăciun. La concurs au participat peste 120 de elevi din liceele brașovene; premianții: elevi la Șaguna, Unirea, Meșotă, Honterus, la liceul gazdă, dar și la N. Titulescu sau L.S.N..
Am participat la festivitatea de premiere: o sală arhiplină, cu profesori emoționați, cu elevi și mai emoționați. Figuri senine, suflete curate, oameni la care te uiți cu plăcere, care-ți dau încredere în viață, în viitorul acestui popor.
Oameni despre care, de obicei, nu scrie nimeni, care nu apar la televizor. Într-adevăr: în sală nu era niciun ziarist, niciun reporter TV sau radio. Aici, la Brașov, s-a întîmplat ceva minunat de normal. Și în afară de participanți nimeni nu a aflat.
Drept care am scris, eu, aici.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!