Ce frumos sunã 79,9 miliarde de euro cu care se laudã președintele cã a venit de la Bruxelles dupã 4 zile și 4 nopți de negocieri. E o sumã frumoasã, nimic de zis. Chiar minunatã.
Cu o condiție: sã și accesãm banii! Altfel rãmâne o poveste electoralã frumoasã de adunat voturi și cam atât. Ce a împiedicat pânã în prezent statul român sã acceseze banii europeni, nereușind sã luãm doar ceva peste 40%? Oare nu faptul cã destui dintre cei din administrație au fugit de banii europeni ca de dracu’ din cauza faptului cã respectivele proiecte erau mult mai monitorizate fațã de parteneriatele public-private și alte combinații de paraîndãrãt? S-a schimbat ceva între timp și eu nu știu? Mã cam îndoiesc. Nu chiar statul este cel care bâjbâie de ani în șir, fãcând și refãcând pe milioane de euro studii de fezabilitate și prefezabilitate și le ține pânã expirã, ca sã poatã face altele?
Ne-a dat cumva Europa odatã cu promisiunea acestor bani și o rețetã fermecatã de accesare de fonduri, scriere proiecte și, mai ales, implementare? Ne-a dat specialiștii onești de care avem nevoie ca sã mișcãm lucrurile? Sau oameni cu viziune în stare sã punã lucrurile cap la cap pentru a folosi acești bani?
Banii aceia sunt dedicați investițiilor. Nu cheltuielilor fãrã cap sau pomenilor electorale.
Dar cineva trebuie sã știe cum și cãtre ce investiții trebuie dirijați pentru un rezultat maxim.
Știm ce n-avem: spitale moderne, autostrãzi, școli noi, o administrație digitalizatã și transparentã. Știm cã vrem sã relansãm economia sau mãcar sã salvãm ce încã mai stã în picioare sau se clatinã. Dar nu-i de ajuns dacã nu facem și ceva concret.
Europa a ajuns cu autostrada pânã la Sibiu. Ca sã ajungã și la Brașov mai avem vreo sutã cincizeci de kilometri de autostradã de fãcut. Știm cu toții asta. Și? Cine va face rapid montajul necesar, va scrie proiectul, va licita ultrarapid proiectarea și execuția și va da drumul la lucrãri pe care apoi le va și recepționa?
Din Brașov- Comarnic s-a început un ciot. Și cam atât. Restul discuții și promisiuni. Nu-s nici primii și, probabil, nici ultimii care o fac. Noi rãmânem zgâindu-ne la ei.
Dar autostrada peste munți, spre Moldova? Brașovul ar trebui sã aibã conexiuni radiale perfecte. Sã devinã o micã Roma cãtre care merg toate drumurile. Corelat cu aeroportul finalizat și o parte masivã de zonã Cargo, majoritatea firmelor de distribuție naționalã s-ar muta probabil la noi acasã. Ar construi. Ar angaja oameni. Ar plãti taxe, iar Brașovul nu s-ar mai târî, ci ar exploda. Pentru asta nu-i nevoie doar de bani. E nevoie de competențã și onestitate în instituții și administrație. De un stat digitalizat și de proceduri suple și eficiente. Altfel cele 80 de miliarde vor rãmâne doar o Fata Morgana dupã care nici mãcar nu vom mai alerga. Și ar fi tare pãcat.