Oricât de mult ne-am sãturat de tema Covid, nu pot sã nu scriu în continuare despre acest subiect. Personal, mã sperie inconștiența unora care ignorã pur și simplu periculozitatea acestui virus, riscându-și nu doar sãnãtatea lor, dar și pe a celorlalți, care încearcã din rãsputeri sã respecte minimele reguli de protecție. Știu cã sunt mulți factori care au contribuit la acest lucru: de la comunicarea defectuoasã a autoritãților pe acest subiect pânã la campanile susținute de dezinformare din mediul online din care eu nu am reușit sã pricep cine are de câștigat. În loc sã fie promovați specialiștii, care sã explice cât mai accesibil care sunt riscurile și ce-i de fãcut, asistãm la un cor populist al politicienilor disperați sã mai ciupeascã un procent douã la scorul electoral, neinteresându-i altceva.
Dacã ar fi dupã mine, aș începe sã prezint cazuri reale cu imagini din secțiile de ATI cu pacienți care se luptã efectiv sã inspire și care nu mai au oxigen. Cazuri concrete cu persoane perfect sãnãtoase, fãrã comorbiditãți, care au pierdut lupta cu boala. Poate atunci și scepticii ar crede. Sau dacã i-ar auzi pe cei care au trecut prin boalã, aflând cât de grea este recuperarea și câte organe ajung sã fie date peste cap odatã infectați.
Oameni care, la luni de zile dupã ieșirea din spital, obosesc dupã o plimbare de un minut sau pe care și vorbitul îi extenueazã. Nu cred cã vrea cineva sã ajungem în situația în care fiecare va avea un cunoscut, vecin sau poate rudã care sã moarã de acest COVID. Atunci va fi mult prea târziu. De ce oare este nevoie sã ne fie teamã, efectiv, pentru a respecta niște lucruri simple? Am uitat cum am respectat cu toții în perioada de urgențã recomandãrile? Chiar este musai sã ne bulucim și sã nu ne protejãm, de parcã se terminã lumea dacã nu ajungem pe litoral? Nu ne ajunge faptul cã sute de persoane asimptomatice au plecat pe semnãturã din spitale și unii dintre ei, inconștienți, sunt printre noi? Rodul acestor ultime sãptãmâni îl vom vedea peste vreo sãptãmânã, când cifrele vor exploda, efectiv. Înțeleg cã Bucureștiul a depãșit Suceava, iar noi ne consolidãm poziția în top 3 cu fiecare zi care trece. Dacã nici când vom depãși cifra de 1000 de infectați pe zi nu vom înțelege sã facem, fiecare din noi, câte ceva sã încetinim rãspândirea bolii, atunci ne meritãm soarta. Nu va mai fi nimic de fãcut.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteþi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacã precizaþi sursa ºi dacã inseraþi vizibil
link-ul articolului:
Cotidianul omului sãnãtos