Tensiunile electorale s-au instalat cu o viteză amețitoare. Respingerea Noricăi Nicolai, trimiterea în judecată a celor opt demnitari, scandalul Omar Hayssam, toate definesc un cîmp politic minat. Grupurile de forță se văd tot mai clar: pe de o parte președintele și PD-L, pe de altă parte, PNL-PSD-PRM-UDMR. Dacă îi mai adăugăm aici și pe conservatori, constatăm că Traian Băsescu a împărțit, cu temperamentul lui tumultuos, scena publică românească la un mod cum nici cele mai fanteziste minți nu credeau că se poate întîmpla vreodată. E un hățiș cumplit de vorbe aruncate dintr-o parte în alta, pe care-l poți însă desluși simplu dacă vezi din ce parte vine. Președintele a reușit, într-o țară în care nu există un sistem electoral cu două partide, să împartă viața politică în pro și anti-Băsescu. Nici zilele de ianuarie nu reușesc să așeze pacea între tabere. Din contră. Cu o virulență demnă de o cauză mai bună, echipele se contrează într-un ritm amețitor. În tot acest timp, economia nu stă deloc pe roze. Leul a luat-o, previzibil, la vale și e foarte posibil ca toate măririle salariale și de pensii să se integreze în zicala: ce-am luat pe mere, am dat pe pere. E atîta pasiune în viața politică românească, că pare că toți acești oameni s-ar putea hrăni cu aer. Dar noi?
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!