
După aproape patru luni de luptă cu pandemia, corpul medical este la capătul puterilor. Într-o scrisoare deschisă semnată ieri de câțiva medici se cere modificarea noii legi a carantinei considerată nedreaptă. Semnatarii sunt revoltați, pe bună dreptate, de faptul că ei ar trebui să ia decizii privind libertatea și bunurile pacienților, ba chiar și încredințarea copiilor carantinaților instituțiilor de asistență socială, deși ei nu sunt nici „gardieni, nici polițiști, nici magistrați”.
Revolta vine și din faptul că medicii sunt obligați, în baza respectivei legi, să accepte detașarea fără acord oriunde dorește o autoritate a statului, indiferent de opinia sau situația lor.
În timp ce legea protejează pacienții asimptomatici care nu pot fi carantinați fără acordul lor, ba chiar și pacienții cu afecțiuni psihice, medicii nu înțeleg de ce lor li se poate aplica un alt regim, care nu ține cont de drepturile lor cetățenești, regim pe care-l consideră neconstituțional.
Faptul că de atâtea luni Corpul medical ține piept îmbolnăvirilor cu Covid 19, cu eforturi doar de ei știute, nu pare să conteze. Nici adevărul că personalul sanitar a fost singura resursă pe care sistemul sanitar s-a bazat în această perioadă, fiind permanent la datorie și nefăcând pasul înapoi, oricât de greu i-a fost.
Cele 3355 de cadre medicale infectate, raportate de autorități în aproape 4 luni de pandemie, ar trebui, în opinia lor, să însemne ceva. „Ei au putut. Nu au spus „atât s-a putut”, precum Statul Român de 30 de ani încoace.”
Sistemul sanitar din România este cel mai slab din întreaga Uniunea Europeană și supraviețuiește, de 30 de ani, datorită acestor cadre medicale fără să aibă resurse suficiente alocate, fonduri sau legi sanitare.
În toată această perioadă nu s-a construit vreun spital nou, funcțional, din fonduri publice, cu excepția celui din Mioveni, este un alt argument invocat. „Nu s-a putut mai mult! “, au tot auzit. Asta în timp ce ei au trebuit să poată întotdeauna.
Medicii semnatari solicită tuturor celor care reprezintă această profesie, Colegiului Național al Medicilor, sindicatelor reprezentative, luarea unei poziții oficiale, neîntârziat, pe aceste probleme. Ei spun că nu doresc privilegii și vor doar respectarea drepturilor fundamentale ale lor și ale pacienților.
Vor să rămână MEDICI. Personal îi înțeleg și le dau dreptate. Voi?