Majorarea salariilor cadrelor didactice a nãscut un val de dezbateri care mai de care mai intense. Analiºtii spun cã nu sînt bani, cã vor fi cheltuieli imense. Pe de altã parte, profesorii au, marea majoritate salarii mici, dacã nu chiar de mizerie, ºi au fost mai mereu puºi sã înþeleagã tot felul de comandamente sociale.
Armata, poliþia, magistraþii au fost mai mereu în prim-planul societãþii, în timp ce profesorii au fost mereu printre ultimii la majorãri salariale. Acum totul e pus pe seama mizei electorale ºi a parlamentarilor, uitîndu-se cã nici cu aceºti 50%, profesorii nu cîºtigã, mulþi, mare brînzã. Dacã de la un salariu de 700, ca al unui debutant sari la 1.050 este un 50% chior, ºchiop ºi surd.
În sens invers, majorarea salarialã va afecta, de fapt, bugetele de investiþii. Tot ce s-a fãcut în ultimi patru ani, va fi stopat sau amînat pentru cã, spune ministrul educaþiei, fondurile de la investiþii se vor duce în salarii. Mai mult, din majorarea votatã Ministerul Finanþelor nu poate acoperi, se spune, decît o parte, restul rãmînînd în ograda ordonatorilor de credit. În fond, Parlamentul a fãcut un gest de normalitate pentru toate cadrele didactice, dar acest gest de normalitate e calificat în fel ºi chip pentru cã toatã lumea spune cã nu sînt bani.
Ca profesor eu însumi nu pot sã nu observ cã iar am rãmas printre ultimii ºi cã ºi acum ni se scot, tot nouã, majorãrile de salariu pe nas. ªi asta în condiþiile în care, tinerii noºtri colegi mai ales, au salarii de mizerie ºi pãrãsesc ºcolile în secunda a doua dacã li se oferã ceva mai bun, lãsîndu-i pe copii baltã.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!