Unul dintre refrenele care au însoțit guvernarea liberală a fost că liberalii n-au oameni. E adevărat că și peneliștii au preferat să propună mereu aceiași și aceiași oameni din conducerea centrală, de parcă lumea s-ar sfîrși la Orban, Meleșcanu sau Nicolai.
Iată că în cazul justiției s-a găsit cineva tînăr și reputat, care să ocupe mult disputatul scaun al ministrului. Numirea a trecut cu o viteză bulversantă pentru mult prea tulburata noastră viață politică. Ce se poate constata este că oameni ar fi, dar e important să ai mobilitatea să-i găsești dincolo de primul cerc al fruntașilor politici ai partidului tău. Așa s-a întîmplat și în cazul lui Dacian Cioloș de la Agricultură care e un tehnician priceput - din moment ce nu mai sîntem amenințați cu tot felul de tăieri de fonduri.
Din păcate oamenii politici români sînt, de cele mai multe ori, lipsiți de viziune sau trebuie să mulțumească propriile clientele formate, de cele mai multe ori, din oameni mediocri și servili cărora li se găsesc tot felul de posturi.
Marea descoperire a lui Predoiu este, de fapt, un gest de bun-simț care arată că în România problema numărul unu nu este lipsa oamenilor, ci apartenența lor - sau nu - la cercul inițiaților dintr-un partid.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!