Adică Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. Aceasta este fosta, dar și actuala denumire reală a Moldovei de peste Prut. Nu o spun întîmplător. Ceea ce s-a întîmplat acum, la hramul Chișinăului, cu delegațiile orașelor românești înfrățite cu capitala sovietică moldovenească nu face decît să îmi confirme ceea ce descoperisem cu mai bine de un deceniu înainte. O întîmplare este relevantă în acest sens. Aveam, la postuniversitar, un grup de jurnaliști proveniți din spațiul ex-sovietic. Între ei, și o studentă din Moldova de peste Prut, Angela. Pe toată perioada cursului a vorbit doar în rusă și în engleză. În seara despărțirii, scăpîndu-mi un banc mai fără perdea, Angela m-a interpelat: Vai, Cornielius, dar di șe vorbiești așa ? Știa românește. I se părea degradant însă să vorbească această limbă - care, în fond, era a părinților și a bunicilor ei. Cazul nu este singular. Dar, este adevărat, nici nu trebuie generalizat pentru că și în RSS Moldovenească, ca și aiurea, sînt oameni și oameni. Relevantă mi s-a părut această atitudine, ca și cea a vameșilor moldoveni, ca și cea a autorităților de la Chișinău pentru o anumită stare de spirit. Nu una neapărat antiromânească, cu toate că această componentă nu este deloc de neglijat, ci una de vădit conservatorism comunist, sovietic, de factură stalinistă. Și aici nu este vorba despre oarece matusalemi ai politicului, crescuți în școala Kremlinului, în adorație față de tătuca Stalin ori față de ursul Brejnev, ci de tineri. Angela, avea, la acea vreme, 23 de ani. Iar ca ea am văzut și cunoscut o mulțime. Unii mai bine îndoctrinați ideologic, alții crezîndu-se mai șmecherași, intrînd în contact cu românii și cu România doar din dorința de a prinde ceva din vaca de muls de dincoace de Prut. Și prea puțini, vai, cu valențe autentic europene. Nu pro-românești, ci cu suficientă deschidere la minte pentru a accepta că există și alte culturi, și alte civilizații, și alt gen de ființe umane. De aceea și spun, și nu de ieri, de azi: Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. Nu este o denumire dată de o entitate politică, ci de chiar majoritatea celor ce locuiesc și gîndesc acolo. Iar asta doare. Și aici, și - pe ici, pe colo - dincolo.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!