
Nu știu ce au avut în cap guvernanții noștri când au stabilit amenzi atât de mari pe perioada stãrii de urgențã. Mai mult ca sigur intenția de a-i determina pe cetãțeni sã nu se plimbe aiurea și fãrã motiv, pe perioada restricțiilor de circulație, riscând infectarea. Poate a funcționat sau poate nu. E chiar greu de spus dacã acesta a fost motivul respectãrii autoizolãrii sau era suficientã frica imensã generatã de virus de la acea datã. Cert este cã peste 300.000 de români au fost sancționați cu astfel de amenzi foarte mari. Declararea lor drept neconstituționale a deschis instant calea posibilitãții anulãrii lor în instanțã. Anulare mai mult decât sigurã, dar care nu poate fi fãcutã fãrã o sesizare depusã în instanțã, angajare de avocat și tot ce presupune un proces. Sigur, nu toți își vor permite astfel de cheltuieli și, practic, tot cei fãrã bani vor avea de suferit dacã nu vor reuși sã le atace în termen, statul urmând sã-i execute financiar ulterior. Lucru care nu știu cât de corect este. Cert este cã, dacã doar 100.000 dintre aceștia vor ataca în instanțã procesele verbale cu care au fost sancționați se va ajunge la un blocaj total în justiția româneascã și așa supraaglomeratã de dosare.
Pe acest fond, inițierea unei legi de cãtre parlamentarii PSD și ALDE de anulare a tuturor acestor amenzi pare a fi un demers firesc și întemeiat. Rãmâne însã întrebarea, cât de moral și de corect este acest demers fațã de milioanele de români care au înțeles sã respecte legea și sã stea în case, respectând constrângerile greu de suportat. Personal, cu toate argumentele menționate anterior, nu cred cã este o decizie potrivitã. Anularea în bloc a acestor amenzi va induce în rândul populației corecte, pe lângã o mare frustrare, și o neîncredere în autoritãțile statului, conducând la posibile nerespectãri ale deciziilor acestora pe viitor. Precedentul extrem de periculos poate avea consecințe incalculabile în acest moment, dar posibil de anticipat.
Culmea este cã inițiativa nu vine din marea grijã pe care acești aleși ai neamului o au brusc pentru cetãțeni. Vine, ca multe altele, dintr-un interes mãrunt și meschin electoral. M-aș fi așteptat ca în astfel de încercãri majore, cum este situația prin care trecem cu toții, politicianismul de doi lei sã fie lãsat la o parte, iar reprezentanții tuturor partidelor sã încerce mãcar sã conlucreze în gãsirea de soluții de depãșire a crizei sanitare și a celei economice. Asta ar face niște politicieni și oameni de stat veritabili. Se pare cã mai avem ceva de așteptat pânã sã-i avem. Cât? Cât vom alege cum am ales!