
Sunt zile în care se întâmplã toate. Vin parcã în valuri, într-o cascadã care pare sã nu se mai termine niciodatã. Și toate trebuie fãcute atunci. Niciunul nu poate fi amânat. Și ți-ai dori sã te poți rupe în mai multe bucãți mici care, fiecare în parte, sã se ocupe de câte ceva. Ați pãțit? Cu cât te încãpãțânezi sã le rezolvi mai iute cu atât se rostogolesc în capul tãu altele noi, pânã când simți, la un moment dat, cã nu mai poți. N-ai, însã, cui sã le pasezi. Pentru cã toate au nevoie de decizia și de implicarea ta. Te oprești pentru o secundã, tragi aer adânc în piept și îți spui: n-am cum sã mã opresc! N-are cine sã facã asta în locul meu. Cred cã este starea multor antreprenori în acest moment pe fondul celor ce se întâmplã. Rãmași fãrã angajați, unii dintre ei, poate sub o ploaie de instrumente de platã cãtre furnizorii care nu mai au rãbdare cu primirea banilor, exasperați de inerția sistemului care le cere clarificãri referitoare la solicitarea de credit, destui dintre ei cedeazã sau, pur și simplu, clacheazã. Personal, cred cã pentru a fi antreprenor în aceste timpuri în România îți trebuie o dozã mare de inconștiențã, tenacitate și perseverențã. Ești cumva singur împotriva tuturor, chiar dacã ceilalți îți lasã impresia cã te înțeleg. Fiecare dintre ei are propriul punct de vedere și interes.
Angajatul, pe bunã dreptate, își vrea banii la timp. La fel și furnizorul. Clientul este, nu de puține ori, iritat de insistențele tale de a te plãti la termenul convenit. Cum este posibil sã nu aibã momentan, te asigurã însã cã ești primul pe lista lui de plãți. Ești cumva contra curentului care uneori este extrem de puternic. Te înfigi zdravãn în picioare și încerci sã și înaintezi, când totul a luat-o deja la vale. Îți trebuie și tupeu. Ce simplu ar fi fost sã trimiți pe toatã lumea în șomaj tehnic și apoi sã privești liniștit, izolat, pe geam. Cum ar fi fost? Habar nu ai, pentru cã nici nu ai încercat. Îți rãmâne satisfacția cã atunci când nimeni nu-ți mai dãdea vreo șansã, tu ai continuat.
Și, ce sã vezi? Poate scapi și ajungi chiar la mal.