
Primii care ºtiu cu ce probleme se confruntã adolescenþii de azi nu sînt, cum s-ar putea crede, pãrinþii lor, ci mai degrabã profesorii. Fumatul, consumul de bãuturi alcoolice ºi chiar al drogurilor riscã, dacã nu sînt puse urgent sub control, sã cunoascã un nivel fãrã precedent în rîndul tinerilor noºtri. Veþi spune cã este o problemã generalã ºi cã la fel sînt tinerii, la aceastã vîrstã, peste tot în lume. O þarã minusculã - Islanda - ne demonstreazã exact contrariul în aceastã problemã. Culmea este cã România a fãcut parte în 1998 din studiul care viza problemele tipice acestei categorii de vîrstã din Malta, Insulele Feroe, Coreea de Sud ºi, nu cea din urmã, Islanda. Se pare însã cã noi ne-am limitat la acel studiu, iar lucrurile par sã fi îngheþat în acel punct. Asta în timp ce destui dintre adolescenþii noºtri par sã o fi luat efectiv la vale, avînd în prezent un comportament greu de încadrat în tipicul celor normale. Motivul poate sã fie ºi absenþa programelor eficiente pe acest subiect, cele existente limitîndu-se, în mare parte, la informarea asupra pericolelor pe care le reprezintã consumul de alcool, tutun sau droguri. ªi cam atît.
În schimb, islandezii au înþeles pericolul ºi au reuºit, în cei 18 ani care au trecut de atunci, sã controleze problema: sã reducã procentul consumatorilor de alcool de la 42% la 5% în 2016! Acest lucru spune multe. Asta ca sã nu amintim reducerea procentului consumatorilor de cannabis de la 17 la 7%, iar al fumãtorilor de la 23 la 3%! Cum au fãcut? În principal, le-au umplut timpul liber cu activitãþi sportive, artistice sau timp de calitate petrecut cu pãrinþii. Au modificat legislaþia drastic, într-un mod care poate pãrea la prima vedere aberant. Niciun adolescent cu vîrsta între 13 ºi 16 ani, spre exemplu, nu are voie sã mai stea afarã dupã ora 22.00 iarna sau dupã miezul nopþii vara. Nu mai vorbim de faptul cã interdicþia comercializãrii bãuturilor sau tutunului cãtre tineri este respectatã chiar cu stricteþe în Islanda, amenzile fiind substanþiale. Chiar dacã este o þarã extrem de micã, de circa 330.000 de locuitori, Islanda a demonstrat cã se poate. Generalizarea afterschool-ului, fãcut cum trebuie, cluburi cu activitãþi extraºcolare sportive sau artistice ºi locuri amenajate pentru petrecerea timpului liber de calitate sînt mijloace extrem de eficiente în combaterea problemelor tinerilor de azi. Rãmîne însã de vãzut cine se va încumeta sã importe un model care s-a dovedit a fi eficient. Este nevoie de bani, este nevoie de viziune ºi mai ales de decidenþi care sã înþeleagã faptul cã, dacã nu se va interveni urgent, actuala generaþie va deveni o problemã naþionalã, pe care nu o va mai putea gestiona nimeni. Avem un ministru al Tineretului ºi Sportului. Ce facem cu el, dar mai ales ce facem cu ei?