
E suficient sã încerci sã parcurgi cu maºina, dimineaþa la ora 8.00, Calea Bucureºti dinspre Judeþean sau sã traversezi giratoriul de la Fãget, venind dinspre Tractorul, ca sã îþi doreºti sã existe o modalitate alternativã de a ajunge la serviciu sau de a-þi duce copilul la ºcoalã. ªi Braºovul încã stã bine, faþã de Bucureºti sau celelalte oraºe mari ale României. Marcarea pistelor de biciclete extinsã pe mai multe artere din oraº este un prim pas spre un oraº mai curat, mai puþin poluat ºi, mai ales, cu mai puþine maºini. Nu este însã destul. Ar trebui sã existe mãsuri naþionale de cointeresare a cetãþenilor de a trece la o soluþie de transport alternativã, mult mai sãnãtoasã ºi economicã, aºa cum este cea a mersului pe bicicletã.
Francezii, spre exemplu, vor primi 25 eurocenþi pentru fiecare kilometru parcurs pe bicicletã de la domiciliu la serviciu. Stimulentul este prevãzut în noua lege privind tranziþia energeticã adoptatã recent. Angajatorii care achitã aceastã indemnizaþie nu vor plãti cotizaþia socialã corespunzãtoare acestei sume, iar cei care o primesc nu vor plãti impozit pe venit pentru ea. Dar aceastã prevedere nu este singularã. Ea este inclusã într-un set de mãsuri prin care guvernul francez îºi propune sã reducã poluarea. 1.000 de euro acordaþi familiilor pentru schimbarea sobelor sau ºemineelor cu soluþii mai performante sunã extrem de tentant ºi cointeresant ºi, cu siguranþã, ar fi extrem de bine primitã ºi la noi. Mai ales de cãtre cei care cautã o soluþie viabilã de încãlzire la aceastã orã.
Mersul pe bicicletã, ca soluþie alternativã de transport, poate fi stimulat atît prin alocarea unei subvenþii per kilometru, cît ºi prin alocarea unei subvenþii la achiziþionarea unei biciclete. Nu francezii sînt cei care au inventat aceasta ci olandezii, unde ciclismul este mai mult decît fenomen de masã, putînd fi vãzute la tot pasul parcãri cu mii de biciclete. Olanda, Danemarca, Germania ºi Marea Britanie sînt þãri care au înþeles faptul cã trecerea la soluþii curate de transport se poate face în primul rînd prin cointeresarea celor care poate ºi-ar lasã maºina acasã, dacã ar avea ºi alte motive sã facã asta peste dorinþa de a-ºi cruþa nervii greu încercaþi de blocarea în trafic.