
M-aș fi mirat teribil dacă noul cod fiscal ar fi rămas în forma sa inițială. Dar, precum în bancurile cu radio Erevan, cu este adevărat, tovarășe... dar nu era Ladă, ci bicicletă și nu i-au dat-o, ci i-au luat-o!, tot așa și cu taxele românilor. Printre rîndurile noului cod fiscal sînt ascunse paragrafe care ar fi trebuit scrise cu roșu. Impozitul pe dividende, care ar fi trebuit să fie zero, conform propunerii inițiale, a fost modificat la 5%, pentru ca în final să rămînă, pînă în 2017, 16%. În schimb, oamenii de afaceri ce vor ridica dividende vor plăti și la acestea 5,5% CASS. Să fie primit!
Cei mai loviți sînt însă posesorii de PFA-uri, care vor fi taxați de la 1 ianuarie 2016 cu contribuții individuale la pensii mai mari cu 10,5%, e drept plafonate la nivelul a 5 salarii medii pe economie. Cum la asta s-ar putea adăuga impozite pe locuințele unde au sediu social de pînă și de 10 ori mai mari pe spațiile folosite, s-ar putea spune că nu este tocmai o bucurie. Scăderea celor 4% la TVA va fi plătită scump de toți cei cărora aceste impozite le cresc. Amînarea impozitelor pe stîlp și nescoaterea accizei din carburanți pînă în 2017 sînt alte chestiuni despre care analiștii nu prea fac vorbire.
Nu știu cît vor suplini aceste creșteri de taxe din impactul bugetar ce va fi generat de reducerea TVA. Sper că suficient cît să merite să fie adoptate, deși nu știu dacă tot în cîrca celor care trăgeau pe brînci trebuiau puse. Cît să mai poată duce și cei care nu așteaptă salariul de la stat, ci și-l produc singuri și nu costă bugetul statului decît salariile celor puși să îi controleze și să le încaseze birurile?!