
Numai facultate sã nu vrei sã faci în zilele noastre. Primul ºoc pe care-l ai atunci cînd vrei sã-þi depui dosarul este cã trebuie sã plãteºti, pentru început, o taxã de înscriere.
Depinde unde vrei sã mergi la ºcoalã. Valoarea taxei variazã între 50 de lei ºi 350 de lei pentru fiecare dosar depus, funcþie de foamea de bani a fiecãrei universitãþi. Aberanta taxã, denumitã pompos taxã de admitere, teoretic ar trebui sã acopere plata personalului implicat în procesul de admitere ºi eventualele consumabile sau utilitãþi folosite. În fapt, suma este mult mai mare decît aceste costuri.
Cum fiecare candidat doreºte sã-ºi maximizeze ºansele de a fi admis, fiecare se înscrie de obicei la mai multe facultãþi, urmînd sã ia o decizie finalã cît mai tîrziu posibil, dupã ce aflã unde a fost admis. Acest lucru costã însã candidaþii sute de lei. ªi asta nu-i totul. În unele locuri, dupã ce sînt anunþaþi cã au fost admiºi, li se cere chiar ºi taxã de confirmare a locului, care poate fi numitã ºi taxã de înmatriculare, deºi costurile efective ale procesului de înmatriculare a unui student sînt aproape zero, fiind greu de cuantificat pasta de pix folositã sau colile de hîrtie.
Mã întreb dacã vreun organ competent, cum ar fi Curtea de Conturi, a analizat legalitatea acestor taxe ºi modul cum au fost ele stabilite atît ca denumire, cît ºi ca mãrime. De regulã, astfel de instituþii sînt mai preocupate de modul în care sînt cheltuiþi banii publici, dar cred cã ar fi interesant de vãzut ºi legalitatea unor astfel de venituri.
ªtiu cã se doreºte conectarea cît mai rapidã a studentului la viaþa realã. Taxã de înscriere, taxã de confirmare, taxã de rezervare loc în cãmin, taxã de examinare, taxã de reexaminare, taxã de susþinere a licenþei sînt doar cîteva dintre taxele pe care studentul român trebuie sã le plãteascã ºi care îl vor face conºtient cã a apucat-o pe drumul fiecãrui adult, ºi anume acela de plãtitor de taxe, una mai originalã ca alta. Taxelor amintite anterior li se vor adãuga taxele de studiu pentru cei care n-au intrat pe locurile bugetate. În aceste condiþii nici nu este de mirare cã aproape jumãtate dintre studenþii de anul întîi aleg sã renunþe la studii. De vinã pentru aceastã situaþie este atît nivelul taxelor, cît ºi faptul cã unii studenþi realizeazã ulterior cã domeniul respectiv nu li se potriveºte sau nu le oferã nicio perspectivã de viitor. Nu-i bai. Se vor înscrie eventual anul urmãtor în altã parte, unde vor plãti din nou-taxã de admitere, taxã de confirmare ºi aºa mai departe...