Braşovul, cel mai frumos oraş în straie de sărbătoare

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

foto Bogdan Bălaș

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 13.12.2013

• Toate oraşele din România s-au străduit să aducă spiritul Crăciunului pe străzile lor, dar niciunul nu străluceşte mai frumos ca Braşovul În luna decembrie, centrele marilor oraşe se îmbracă de sărbătoare. Un brad uriaş, doldora de cadouri şi ornamente, este aşezat în faţa primăriei sau în piaţa centrală a localităţii. Apar Moş Crăciunii, săniile, căsuţele în care comercianţii vînd dulciuri, vin fiert şi jucării. Mii de luminiţe împodobesc faţadele clădirilor şi străduţele, feeria se întinde peste întreg oraşul şi spiritul Crăciunului ne însufleţeşte pe toţi. An de an, oraşele României sînt într-un fel de întrecere. Fiecare primar se îngrijeşte ca bradul oraşului să fie cel mai frumos, cel mai înalt, cel mai luminat, cel mai deosebit. Momentul aprinderii luminiţelor e unul special, acompaniat de concertele unor mari artişti. Aşa încît localnicii să fie de fiecare dată cît mai încîntaţi şi mai mîndri de oraşul lor, care astfel va atrage tot mai mulţi turişti. Braşovul arată în acest an ca un oraş într-adevăr din poveste. Strada Republicii, acoperită de ghirlande luminoase, e un drum către ţara de basm din Piaţa Sfatului. Vechiul burg a devenit cel mai frumos oraş turistic din România.

Oraşul din cea mai frumoasă poveste

De Crăciun, zonele centrale ale marilor oraşe atrag zeci de mii de vizitatori. Timp de o lună de zile, străduţele, pieţele şi clădirile sînt împodobite şi luminate feeric. Anul acesta Braşovul a redevenit oraş din poveste. Bradul din Piaţa Sfatului, adus din Poiana Braşov, are 26 de metri, venerabila vîrstă de 125 de ani şi este declarat cel mai frumos din România. Este împodobit cu 50.000 de beculeţe, 60 de sfere luminoase, 80 de conuri luminoase, 2.000 de becuri mari, 800 de flash-uri, un kilometru de beteală şi 300 de globuri argintii. Strada Republicii are tavan luminos şi doi îngeraşi, iar Casa Sfatului a fost decorată cu ţurţuri luminoşi.
Tunelul de legătură dintre Piaţa Sfatului şi Piaţa Enescu a fost împodobit cu sute de beculeţe, iar în Piaţa Enescu se află un al doilea brad şi un ursuleţ luminos. Piaţa Enescu a fost amenajată ca un miniparc de distracţii pentru copii, iar la intrarea dinspre Piaţa Sfatului se află atelierul lui Moş Crăciun, de unde pot fi achiziţionate ornamente şi dulciuri specifice sărbătorilor de iarnă. Momentul aprinderii luminiţelor a fost urmat de artificii, colinde şi concerte de muzică populară şi modernă, iar pe întreaga perioadă a sărbătorilor de iarnă vom avea ateliere meşteşugăreşti în spiritul reînvierii tradiţiilor populare din Ţara Bîrsei. Braşovul e frumos şi în restul anului, dar în decembrie se transformă în cel mai frumos oraş. Pasionaţii de fotografie nu au ratat momentul şi, încă din primele zile, au pozat noua faţă a Braşovului. Instantaneele circulă pe reţelele de socializare şi au strîns admiraţia şi invidia românilor din alte oraşe.

Ardealul este Ţara Luminilor

Primul oraş care s-a îmbrăcat de sărbătoare, încă din noiembrie, a fost Sibiul, unde ornamentele de Crăciun de pe străzi au fost asortate cu un tîrg tradiţional, chiar în inima oraşului. Copertina din zeci de mii de luminiţe a transformat Sibiul într-un spaţiu magic. Frumosul tîrg auriu este un proiect cultural iniţiat de Fundaţia Au-Ro Austria Pro Romania şi Biroul Ataşatului Social al Ambasadei Austriei, în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Anul acesta, în întreg oraşul au fost montate peste 4.200 de metri liniari de instalaţii luminoase şi aproximativ 830 de figurine. În Cluj, atmosfera de sărbătoare a fost adusă de un brad destul de modest, un carusel pentru bucuria celor mici şi un om de zăpadă jovial. Inedit este un tunel luminos, din arcade, pe sub care trecătorii se simt ca într-o lume magică. Numai pentru organizarea tîrgului de Crăciun, Primăria Clujului a cheltuit 45.000 de euro. Anul acesta, clujenii au parte de mult mai mulţi ţurţuri luminoşi, perdele luminoase şi elemente 3D pe stîlpi. La Arad, în faţa Palatului Administrativ sînt împodobiţi doi brazi gemeni, înalţi de 15 metri şi plini de ghirlande luminoase. 40.000 de beculeţe strălucesc în ramurile lor, pe lîngă cele două milioane din tot oraşul. Primăria a mai amenajat şi două platforme care vor găzdui Tîrgul de iarnă, iar pentru copii, ca în fiecare an, circulă Tramvaiul lui Moş Crăciun.

Brad natural, brad artificial

Un tîrg ca acela de la Viena a fost amenajat în Iaşi. Inaugurat de Ziua Naţională a României, Iaşiul de sărbătoare e luminat de un milion de beculeţe. 150 de copaci din centru au fost împodobiţi, acompaniaţi de 40 de globuri uriaşe şi opt figurine 3D. Bradul măreţ are 18 metri înălţime şi nu mai e amplasat
ca de obicei în Piaţa Unirii, ci pe pietonal, pe Bulevardul Ştefan cel Mare, un fel de Republicii de la noi. În Timişoara, pe platoul din faţa Operei, tronează un brad de 12 metri înălţime şi 350 de kilograme, susţinut de un suport de 2,5 tone. 400 de metri de cablu luminos şi mii de steluţe şi globuri împodobesc falnicul pom de Crăciun, primul brad natural din ultimii ani din Timişoara. 95 de căsuţe ale comercianţilor îşi primesc vizitatorii la tradiţionalul Tîrg de Crăciun. Întreg oraşul de pe Bega e în sărbătoare, pentru decorare, municipalitatea a alocat 500.000 de lei. La polul opus, bradul din Ploieşti nu este deloc unul tradiţional, aleşii locali au optat pentru un schelet metalic pe care au montat o reţea de LED-uri. Soluţia a fost aleasă în grabă, deoarece pavajul abia reabilitat şi încă în garanţie nu suportă utilaje grele. Înalt de aproape cinci metri, pomul artificial a fost aşezat pe o fîntînă arteziană din centrul oraşului.

Cel mai înalt brad e la Cisnădie

În Piaţa Cetăţii din Alba-Iulia e un brad de 16 metri şi un tîrg de Crăciun unde, în afară de numeroşii vînzători şi artizani, locuitorii oraşului au la dispoziţie şi un patinoar artificial. Pentru iluminatul festiv, primăria a alocat un buget de 100.000 de euro.
Satu Mare a cheltuit anul acesta 270.000 de lei pentru a crea o atmosferă de sărbătoare, însă Baia Mare are un brad mai înalt, de 32 de metri, împodobit cu 300.000 de leduri. După ce, timp de doi ani, capitala Maramureşului s-a mîndrit cu cel mai înalt pom de Crăciun din România, anul acesta a fost detronat de Cisnădie. Orăşelul din judeţul Sibiu se mîndreşte cu cel mai mare brad din ţară, chiar dacă este unul artificial. Are 37 de metri înălţime, iar montarea lui a durat mai bine de trei luni. Îmbrăcat în straie de sărbătoare, pomul de Crăciun din Cisnădie a fost inaugurat cu focuri de artificii. Tot într-un oraş mai mic, la Buşteni, aprinderea luminiţelor din bradul de Crăciun a fost o adevărată încîntare pentru localnici, dar şi pentru turiştii prezenţi în staţiune, copii şi adulţi. Moş Crăciun şi-a făcut apariţia în mulţime, ceva cam devreme ce-i drept, şi a împărţit daruri micuţilor care au fost cuminţi, ajutat fiind chiar de primarul oraşului şi de cîteva Crăciuniţe. Pentru prima dată în staţiunea de la poalele munţilor Bucegi a fost atestat Orăşelul lui Moş Crăciun. Mii de leduri au dat viaţă figurinelor: oameni de zăpadă, sania moşului trasă de reni, îngeraşi şi, evident, bradul înalt, iar cei care au îngheţat de frig au primit vin fiert şi ceai cald.

În Moldova, Moş Crăciun a împărţit deja daruri

La Suceava, un brad uriaş a fost decorat cu luminiţe multicolore şi mii de lampioane au fost lansate spre cer. În oraş s-au aprins aproape un milion de beculeţe. În Centrul Vechi din Botoşani, s-au deschis, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, tîrgul de produse tradiţionale şi patinoarul. Cînd luminiţele din brad au început să clipească, municipalitatea a împărţit, în numele lui Moş Nicolae, sute de pachete cu fructe şi dulciuri. Lîngă bradul adus din Pădurile Vrancei, a fost prezent şi Moş Crăciun, însoţit de un urs polar şi o sanie cu reni. La Focşani, în istorica Piaţă a Unirii, s-a organizat un tîrg de Crăciun. Centrul municipiului a fost inundat de milioane de lumini multicolore, dînd focşănenilor impresia că au păşit într-un tărîm de poveste. Sub brad a poposit zilele acestea şi Moş Crăciun în sania trasă de reni. Atmosfera sărbătorilor de iarnă este completată de patinoarul de lîngă Obelisc. Feeric arată şi centrul Bacăului. În piaţeta din faţa Casei de Cultură „Vasile Alecsandri“, a răsărit un brad înalt de peste 30 de metri, împodobit cu ornamente albastre, iar întreg centrul oraşului e un spectacol de decoraţiuni luminoase.

33 de kilometri de luminiţe

Primarul Radu Mazăre nu le-a pregătit constănţenilor un pom de Crăciun special, ci mai mulţi, dar mai modeşti, plasaţi în intersecţiile urbei. În schimb, arterele principale sînt scăldate în lumina ornamentelor. Oraşul Cernavodă, însă, are un brad de dimensiuni impresionante: peste 20 de metri. Falnicul exemplar are 42 de ani şi provine de pe proprietatea unui localnic. La Bistriţa, decoraţiunile de Crăciun luminează în galben şi albastru, iar bradul cel mai falnic se află pe Pietonalul „Liviu Rebreanu“. Buzăul, însă, a ales culoarea albă pentru decoraţiuni şi luminiţe. La Craiova, n-a apărut încă niciun brad, însă stîlpii au fost împodobiţi cu beculeţe şi figurine luminoase. Primăria Galaţi a cheltuit o jumătate de milion de euro, cu instalaţiile de Crăciun întinse pe 33 de kilometri de străzi, bulevarde, dar şi străduţe secundare. Toate decoraţiunile sînt închiriate. Bradul e instalat pe esplanada de la Sala Sporturilor, iar lîngă el e o instalaţie luminoasă în forma unei arteziene. La Tîrgu-Jiu, autorităţile au decorat oraşul cu nu mai puţin de 120 de kilometri de ghirlande şi 1.800 de figurine. Premierul Victor Ponta a fost cel care a aprins instalaţiile de Crăciun. În acest an, lîngă brad, a apărut şi o reconstituire a scenei naşterii lui Iisus în iesle.

Luminile Bucureştiului

În această iarnă, Bucureştiul arată ca o mare capitală europeană în sărbătoare. Peste 20 de brazi au fost împodobiţi în mai multe puncte ale oraşului, iar străzile sînt atît de luminate încît pe bună dreptate capitala României îşi merită titlul de Micul Paris. Trei milioane de beculeţe, înşirate pe 23 de kilometri, vor lumina nopţile bucureştenilor din această iarnă. Urmînd exemplul marilor capitale europene, Bucureştiul e decorat doar cu beculeţe de tip LED care consumă de zece ori mai puţin decît cele clasice. Momentul în care instalaţiile au pornit a fost un adevărat spectacol de lumini. Bucharest Christmas Market, aflat pe esplanada din Piaţa Universităţii, găzduieşte deja tradiţionalul Tîrg de Crăciun, inclus în lista celor mai importante evenimente de acest fel din Europa. Spaţiul e împodobit cu 12 tone de cetină în jurul unui brad de 15 metri, decorat cu 2.000 de beculeţe. 65 de căsuţe au fost gătite de sărbătoare şi sînt pline de daruri şi bunătăţi. Cei mici se întîlnesc aici cu personaje de basm, spiriduşi şi, bineînţeles, cu locatarul principal din Casa lui Moş Crăciun.

Din Paris, la Washington

• La Paris, luminiţele de pe Champs-Elysees au fost aprinse de acriţa Audrey Tautou, cunoscută din filmul „Amelie“. Iluminatul de Crăciun e asigurat numai cu beculeţe ecologice, care nu consumă mai multă energie decît 8 locuinţe. Romantica Vienă are străzile iluminate feeric, iar cele mai frumoase locuri publice ale Vienei s-au transformat în locuri de basm. Peste 30.000 de luminiţe strălucesc numai în faţa Primăriei. La Washington, în faţa Casei Albe, străluceşte un brad de 26 de metri, decorat cu 5.000 de becuri economice şi cu ornamente făcute de cetăţenii statului Arizona. Preşedintele Barack Obama însuşi a dat startul sărbătorilor de iarnă. În faţa Capitoliului e un brad înalt de 88 de metri care a traversat Statele Unite ale Americii de la Vest la Est, pînă a ajuns în capitală. Luminile au fost aprinse de preşedintele Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, ajutat de un băieţel de şase ani al cărui tată a fost soldat în războiul din Irak. Molidul este decorat cu 5.000 de ornamente lucrate manual de locuitorii oraşului Washington.

Ţara celor peste o mie de tîrguri de Crăciun

• Crăciunul înseamnă şi cumpărături şi nimic nu ne insuflă mai mult spiritul sărbătorilor decît o vizită la un tîrg tradiţional, atracţie specifică lunii decembrie. Intrate în febra sărbătorilor, marile oraşe sînt asaltate de turişti. Dar cele mai vestite sînt cele din Germania. Cel mai faimos tîrg este cel de la Nürnberg (foto), unde tradiţia durează din 1628. Considerat oraşul jucăriilor, Nürnberg-ul organizează un Crăciun al copiilor, unde apare Copilul Iisus, însoţit de 1.500 de copii care poartă lanterne şi stele de Crăciun. Peste 200 de standuri sînt pictate în verde, culoarea spiriduşilor şi a altor creaturi de poveste, atrăgînd aici două milioane de vizitatori în fiecare an. Cel mai vechi Tîrg de Crăciun e la Dresda, primul fiind organizat în 1434. Alte tîrguri de basm, cu puhoaie de curioşi, sînt amenajate în München, Frankfurt, Augsburg, Bamberg, Berlin, Berchtesgarden, Charlottenburg, Rust, Stuttgart, Tubingen şi aşa mai departe pînă la o mie, fiindcă Germania este declarată Ţara celor peste o mie de tîrguri de Crăciun.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: