Povestea omului de zăpadă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 06.12.2013

• Odată cu prima ninsoare din Braşov, copiii vor face oameni de zăpadă l Omul de zăpadă este un simbol al iernii şi ne face să ne simţim cu toţii copii

Meteorologii au anunţat că astăzi va cădea prima ninsoare. Cum nu se poate mai bine, tot astăzi, în Piaţa Sfatului vor fi aprinse beculeţele în bradul de Crăciun şi ornamentele luminoase din centrul istoric. Odată cu sosirea lui Moş Nicolae, au început şi Sărbătorile de iarnă. În fiecare an, copiii aşteaptă cu nerăbdare prima zăpadă pentru că neaua vesteşte apropierea vacanţei de iarnă. Zăpada este dorită de copii ca să se bulgărească, să se dea cu săniuţa, patinele şi schiurile, dar mai ales să facă oameni de zăpadă. Personajul de zăpadă este o creaţie efemeră, dar ca simbol al iernii, este etern. Figurina din bulgări de zăpadă ne aduce tuturor aminte de inocenţa copilăriei. Nu ţine de nicio tradiţie, de nicio religie, dar îl asociem totuşi Crăciunului, pentru că zăpada a devenit o parte integrantă a peisajului de Crăciun. Omul de zăpadă este un prilej de bucurie pe care ni-l oferă iarna şi de care profităm din cele mai îndepărtate vremuri, fie că sîntem copii, părinţi sau bunici.

Omul de zăpadă medieval

Omul de zăpadă e vechi de cînd omenirea. Se pare că a apărut în urmă cu 30.000 de ani. În paleoliticul superior (între 40.000 şi 10.000 de ani), au existat perioade glaciare, însă, paradoxal, s-au dezvoltat artele. Primii oameni au creat figurine antropomorfe. Oamenii de ştiinţă presupun că aceste reprezentări au fost modelate şi în zăpadă, însă nu ca simboluri ale fertilităţii, războiului sau zeităţilor, ci ca divertisment de sezon. Teoria nu poate fi confirmată prin vestigii istorice, dar nici combătută. Cert e că prima menţionare a omului de zăpadă apare într-un manuscris din anul 1380. Obiceiul de a face oameni de zăpadă, ca simbol al iernii, ca joc al copiilor şi adulţilor cu zăpada, a apărut în Evul Mediu. Structura omului de zăpadă era aceeaşi ca azi: doi sau trei bulgări de zăpadă aşezaţi unul pe altul. Se foloseau aceleaşi materii prime: morcovul în loc de nas, cărbunii în loc de ochi şi multă zăpadă compactată. Apoi, sculptorii în zăpadă îl îmbrăcau cu ce le trecea prin minte: palton, fular, pălărie sau oală, mături în loc de braţe. Echipat în acest fel, omuleţul de zăpadă se topea mai greu, rezistînd mai mult timp acţiunii directe a razelor de soare. Întotdeauna omul avea şi un chip. După direcţia în care erau îndreptate colţurile gurii, zîmbea sau era posomorît. Deşi era bucuria copiilor, în unele părţi ale lumii omul de zăpadă nu era totdeauna agreat. Asta pentru că simboliza frigul şi venirea unei ierni lungi.

De la Shakespeare la „Jingle Bells“

Omul de zăpadă i-a impresionat şi pe scriitori, astfel că, de-a lungul timpului, aceştia l-au adus în operele lor. Michelangelo a menţionat omul făcut din zăpadă la Palatul Medici, în iarna dintre anii 1492 şi 1493. Shakespeare a pomenit omul de zăpadă în Richard al II-lea. În anul 1770, desenul unui om de zăpadă a apărut în paginile unei cărţi cu cîntece pentru copii, iar opt ani mai tîrziu, în 1778, gravorul de origine poloneză Chodowiecki a realizat un calendar ilustrat, iar pe fila lunii decembrie a gravat un om de zăpadă construit de patru copii. În secolul XIX, profesorii au început să recomande copiilor să facă oameni de zăpadă ca mijloc de joacă creativ. Tot în acea perioadă, omul de zăpadă a intrat în paginile cărţilor pentru copii, devenind în scurt timp unul dintre cele mai iubite personaje ale iernii. Dezvoltarea industrială a adus o nouă etapă în istoria omului de zăpadă. Sticla, lemnul şi vata putînd fi fabricate uşor şi la preţuri reduse, omul de zăpadă a ajuns în pomul de iarnă, pictat sau lipit pe globuri sau de unul singur, ca ornament. Zăpada a devenit aproape sinonimă cu Crăciunul, dar nu a fost aşa întotdeauna. Abia în secolul XIX, în America, Moş Crăciun a fost înfăţişat într-o sanie trasă de reni, deci înconjurat de zăpadă. Ulterior, poeţii victorieni au inclus zăpada în vocabularul imnurilor de Crăciun, simbol păstrat şi în textele colindelor laice „Jingle Bells“, „White Christmas“ şi „Frosty the Snowman“. Au apărut şi primele poveşti în care omul de zăpadă este personaj, dar şi cîntecele pentru copii.

Omuleţul fotogenic

Fiind un personaj atît de simpatic, omul de zăpadă a fost imortalizat în primele fotografii făcute vreodată, în anul 1845. Şi fulgul de nea a încîntat fotografii, astfel că fermierul Bentley din Vermont, în 1885, a fost primul om din lume care a fotografiat cu succes un fulg de zăpadă, cu ajutorul unui microscop. De la cele 5.000 de poze cu fulgi de nea i s-a tras şi porecla: Snowflake Bentley. În 1931, el a publicat o carte, Snow Crystals, în care a strîns 2.500 de imagini cu fulgii de nea. Cartea a avut un succes enorm. Anul trecut, una dintre fotografiile originale ale lui Bentley a fost vîndută cu 4.800 de dolari. După ce a făcut 5.000 de poze superbe cu cristale de gheaţă, Bentley a murit de pneumonie. Pînă la el, zăpada nu prea era ilustrată în picturi şi desene, fiind asociată frigului. Însă în secolul XX, chipul omului de zăpadă a ajuns pe cărţile poştale, iar de aici în publicitate, devenind unul dintre primele şi cele mai cunoscute simboluri ale acestei industrii. Astăzi, omul de zăpadă e prezent pe etichete, felicitări, afişe, desene animate, orice obiect care însoţeşte sărbătorile de iarnă. Această scurtă istorie a omului de zăpadă a fost şi tema unei cărţi apărută în 2007, „The History of the Snowman“ (Istoria omului de zăpadă), scrisă de Bob Eckstein.

Giganţi de zăpadă

Cel mai mare om de zăpadă din lume a fost modelat în ziua de 19 februarie 1999, în Bethel, un orăşel din statul american Maine. A fost botezat „Angus, regele muntelui“ în cinstea guvernatorului de pe atunci al statului, Angus King. Avea o înălţime de aproape 35 de metri şi o greutate de peste 4.000 de tone. La construirea lui s-au folosit mai mult de 5.600 de metri cubi de zăpadă. Morcovul-nas a fost, de fapt, o structură de doi metri din sîrmă şi pînză. Gigantul a fost sculptat de elevii şcolii elementare locale. Gura au conturat-o din şase anvelope de automobil, iar în loc de nasturi i-au lipit de piept trei anvelope de tractor. Pentru braţe au fost aduse două trunchiuri de copac de cîte 3 metri. La inaugurare, s-a servit ciocolată fierbinte, s-au împărţit prăjiturele şi s-a organizat o tombolă privind ziua în care Angus va fi doborît de razele soarelui. Data topirii, acceptată în mod oficial, 10 iunie 1999, a fost ghicită de nu mai puţin de 22 de cîştigători. În acea zi moşul împlinise 16 săptămîni, un record de longevitate absolut. În 2010, doi polonezi s-au apucat din plictiseală să ridice un om de zăpadă înalt de 9,5 metri. Botezat Milocinek, omul de nea a avut un butoi imens în loc de tradiţionala pălărie şi a fost terminat în şase zile. Iarna trecută, omul de zăpadă a inspirat autorităţile britanice în luarea măsurilor prin care să fie stăvilite inundaţiile în cazul creşterii bruşte a temperaturilor. Guvernul a cerut cetăţenilor să construiască oameni de zăpadă deoarece structurile compacte de zăpadă se vor topi mai greu, temperînd fluxul de apă.

Personaj de film sau din zăpadă comestibilă

Omul de zăpadă arată la fel pe toate meridianele, dar în anumite locuri are semnificaţii diferite. În Lituania i se spune Omul fără minte, iar în timpul unui protest din 2005, participanţii au ridicat în faţa clădirii parlamentului 141 de oameni de zăpadă, exact numărul deputaţilor. În Japonia, omul de zăpadă poartă numele de Yuki Daruma, poartă pe cap o găleată răsturnată, sugerează stăvilirea inundaţiilor şi este pus în legătură cu budismul. La Festivalul Breslelor din Zürich, călăreţii înveşmîntaţi în costume de epocă, ard pe un rug uriaş un om de zăpadă umplut cu artificii. Dacă lui „Böögg“ îi explodează repede capul, vara va fi mai lungă şi mai călduroasă. În decembrie 1989, revoluţionarii români au ridicat un om de zăpadă pe un tanc din faţa Comitetului Central. Practic, în toată lumea, nu există sărbători de iarnă fără simpaticul personaj cu nas de morcov. Se spune că, zilnic, cel puţin un om de zăpadă se topeşte undeva în lume şi unul nou este făcut. Omul de zăpadă este temă de concurs pentru cei mici. Iar pentru cei mari, e o provocare în arta culinară. Bucătarii din secolul XVI imitau zăpada din smîntînă groasă şi albuşuri, astăzi există ingrediente dintre cele mai sofisticate, deşi nuca de cocos a rămas cel mai bun înlocuitor al zăpezii comestibile. Omul de zăpadă e personaj în cărţi de poveşti, melodii, videoclipuri, jocuri pe computer, filme de desene animate sau cu oameni reali. Avem filme în care e băiat de treabă, dar şi criminal în producţiile horror. Totuşi popularitatea omuleţului în viaţa noastră se datorează jovialităţii acestuia, în ciuda faptului că e rece ca gheaţa. Astăzi, cînd a nins pentru prima oară în această iarnă, omul de zăpadă ne cheamă să gustăm bucuria de a fi din nou copii.

Ştiaţi că?

- Zăpada e un mineral deoarece e compus din cristale. Un fulg poate conţine de la 2 pînă la 200 de astfel de cristale. În centrul oricărui fulg există o particulă de praf.
- Conform Guinness World Records, cel mai mare fulg înregistrat vreodată avea un diametru de peste 30 centimetri şi a căzut în Fort Keogh Montana, în anul 1887.
- Zăpada proaspătă este 90-95% aer, de aceea are proprietatea de a izola termic. În Antarctica, zăpada este un conductor excelent de sunet. Vocea unui om se aude şi la 2 kilometri depărtare.
- Filmul „Serendipity“, una dintre cele mai faimoase comedii romantice de Crăciun, a fost filmat în mijlocul verii. La Hollywood, în loc de zăpadă s-au folosit de-a lungul timpului: sare şi făină, azbest, spumă combinată cu zahăr şi fulgi de săpun, praf de marmură, polistiren şi sare, zăpadă din hîrtie reciclată.
- Zăpada reflectă peste 90% din razele UV înapoi în atmosferă? Din acest motiv, cei care privesc mult timp zăpada lăcrimează, afecţiune numită oftalmie (orbirea zăpezii).
- Uneori zăpada poate fi roşie, portocalie, neagră sau galbenă. Aceste fenomene sînt foarte rare şi sînt cauzate de contaminarea zăpezii cu praf, nisip sau alte reziduuri. În 2007, în Siberia, din cauza unei furtuni de nisip în Kazahstan, a nins cu zăpadă portocalie.
- Pibloktoq sau isteria arctică este o afecţiune întîlnită doar la societăţile de eschimoşi. Aceasta are ca simptome depresia, coprofagia (ingerarea materiilor fecale), comportamentul necontrolat şi sălbatic, ecolalia (repetarea în mod sistematic a ultimelor cuvinte auzite) ori rezistenţa la temperaturile scăzute (bolnavul aleargă gol prin zăpadă). Femeile sînt cel mai adesea afectate de această boală, însă unii sceptici afirmă că nu există cu adevărat, acest comportament fiind doar o încercare de a speria exploratorii.
- Chlamydomonas nivalis este o algă unicelulară de zăpadă ce dă acesteia o culoare roz, ca cea a miezului unui pepene verde. Această specie de algă conţine în loc de clorofilă un pigment carotenoid, de unde şi culoarea roşie.
- Igloo defineşte, în limba inuiţilor, orice tip de casă, indiferent de materialul folosit pentru construcţia ei. Temperatura din interiorul unui igloo poate atinge şi 16 grade Celsius doar folosind căldura degajată de corpurile locuitorilor lui?
- Tunurile de zăpadă care creează zăpadă artificială au fost inventate în 1950 şi au început să fie utilizate pe scară largă în anii ’70?
- Cea mai mare zăpadă din România a căzut în iarna anului 1954. Grosimea stratului de zăpadă avea în Bucureşti între 2 şi 5 m.
- Un viscol poate să aducă nu mai puţin de 39 de milioane de tone de zăpadă şi poartă energia a 120 de bombe atomice.
- Nu ninge cînd temperatura aerului la sol e mai coborîtă de minus 25 grade sau mai ridicată de plus 10 grade. Cel mai mult ninge cînd temperatura aerului la sol variază între plus un grad şi minus un grad.
- Cea mai mare sculptură în zăpadă a fost realizată la 20 decembrie 2007 în provincia chineză Heilongjiang. Sculptura avea
656 m lungime şi 115 m înălţime.

Hotelul de gheaţă de la Bîlea va fi gata de Crăciun

• Au început lucrările la Hotel of Ice de la Bîlea, singurul din Sud-Est-ul Europei. 25 de muncitori taie cuburi de gheaţă din lac şi clădesc cu ele hotelul şi bisericuţa de gheaţă. Construcţia va fi gata de Crăciun, cînd îşi va primi oaspeţii dornici să doarmă în camere îngheţate, în blănuri, la altitudinea de 2.034 de metri. O cameră dublă costă 400 de lei, dar de Revelion toate locurile sînt rezervate de turişti englezi.

Pe urmele lui Moş Crăciun

• Noaptea trecută, Moş Crăciun şi-a înhămat renii la sanie şi a pornit în lunga lui călătorie în jurul lumii către copiii cuminţi. Traseul lui poate fi urmărit cu ajutorul aplicaţiei Google Maps, creată cu ajutorul elfilor şi a specialiştilor de la Google. În Ajunul Crăciunului, vom putea vedea în premieră tabloul de bord al lui Moş Crăciun, mai exact tehnologia care-i pune în mişcare sania. Pînă atunci, putem urmări prin ce locuri trece Moşul.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: