Mărţişorul aduce noroc

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 01.03.2018

Obiceiul Mărţişorului este unul dintre obiceiurile rituale de înnoire a timpului şi anului primăvara, la moartea şi naşterea simbolică a Dochiei. După unele tradiţii, firul Mărţişorului, de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urcă oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. Mărţişorul este inseparabil de tradiţia păgînă a Dochiei, zeiţă maternă, a Lunii şi a echinocţiului care confirmă vechimea multimilenară a obiceiului. În calendarul Ortodox, de 1 Martie se sărbătoreşte ziua Sfintei Cuvioase Evdochia, de unde şi prescurtarea Dochia.
Românii consideră și azi mărţişoarele un fel de talismane aducătoare de fericire şi noroc. La început a fost un bănuţ. Apoi o ghindă, un nasture, un lemn uşor meşteşugit ori o monedă găurită de care se legau două aţe împletite - una albă şi alta neagră. În timp, roşul a luat locul negrului. Iar de la monedă s-a ajuns la forme diferite, ciudate ori haioase. Chiar şi alte cadouri sînt acum legate cu şnurul de mărţişor.

Obicei neaoş

Cuvîntul „mărţişor“ are origini latine şi este numele popular al lunii martie. Acest străvechi obicei al primăverii este specific poporului român şi îşi are originea în credinţele şi practicile agrare. De altfel, Martie (Marţ) este încărcat de riturile începutului, căci, pînă nu demult, 1 Martie marca Anul Nou, şi mai cu seamă anul nou agricol. Marte a fost la origini zeul primăverii, al vegetaţiei, ulterior căpătînd valenţe războinice. În legendele noastre, Marte este un Moş hîtru şi capricios, care îşi bate joc de celelalte luni şi de oameni, prin schimbări neprevăzute ale vremii. Rădăcinile obiceiului de a dărui mărţişoare se pierd în timp, în epocile precreştine. În multe săpături arheologice pe teritoriul României s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rîu vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţă şi se purtau la gît. Culoarea roşie, dată de foc, sînge şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea
apelor, de albul norilor era specifică înţelepciunii bărbatului.

Mărţişoare dacice

Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau pregătite încă din timpul iernii şi se purtau, ca şi acum, doar după 1 Martie. Mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe un fir textil sau chiar monede care erau atîrnate de fire subţiri de lînă, negru cu alb. Monedele din aur, argint sau bronz indicau statutul social al celor care purtau arhaicele mărţişoare menite să aducă noroc şi să provoace vremea bună. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile cauzate de soare. Mărţişoarele erau purtate pînă cînd înmugureau copacii, fiind apoi atîrnate de crengile lor.

Mărţişoare romane

Pe vremea romanilor, mărţişorul era legat de sărbătoarea începutului de an, care la acea vreme era marcat la 1 Martie. Cu această ocazie exista obiceiul de a se dărui un cadou: un fir roşu împletit cu unul alb care simbolizau roşul dragostea, fertilitatea, iar albul puritatea. La început, de firul împletit era legată o floricică. Simbolul împletirii roşu-alb se întîlneşte şi în tradiţiile orientale, roşul simbolizînd principiul feminin, Shakti, iar albul, masculinitatea, Shiva.

Să aibă faţa albă ca brînza

La originile mărţişorului aşa cum îl ştim noi astăzi a stat o monedă de aur la care se ataşa o sfoară făcută din două părţi răsucite, una roşie şi alta albă, pe care copiii obişnuiau să o poarte la gît. Fetele purtau mărţişorul pînă cînd înfloreau copacii, moment în care legau mărţişorul de trunchiul unui copac, iar cu moneda îşi cumpărau brînză, pentru a avea o faţă albă şi frumoasă tot anul. După un timp, moneda a fost înlocuită cu mărgele frumos colorate. În unele părţi ale ţării, mărţişorul este purtat la încheietura mîinii, toată luna martie. După care, înainte de răsăritul soarelui, fetele îl înnodau de trunchiul unui copac sau îl puneau într-un arbust de trandafiri, cu convingerea că toate dorinţele lor se vor împlini.

Tradiţii în alb şi roşu

În folclorul românesc, anotimpurile sînt simbolizate cromatic: primăvara prin roşu, vara prin verde sau galben, toamna prin negru sau albastru, iar iarna prin alb. De aceea, se poate spune că şnurul de care se agaţă mărţişorul şi care este împletit în culorile alb-roşu este şi el un simbol al trecerii de la iarna cea albă şi rece, la primăvara mustind de viaţă ca focul şi sîngele. Semnificaţia culorilor mai este tălmăcită şi altfel în credinţa populară: se poate spune că roşul, dat de foc, sînge şi soare, este atribuit vitalităţii femeii, iar albul, ca zăpada rece şi pură, ca apele înspumate, ca norii de pe cer, semnifică înţelepciunea bărbatului. Şnurul mărţişorului este, astfel, simbolul împletirii inseparabile a celor două principii - o permanentă înnoire. Pentru a respecta tradiţia, mărţişorul trebuie legat la răsăritul soarelui, în prima zi a lunii martie. El se poartă de la 1 martie pînă cînd apar semnele de biruinţă ale primăverii: pînă ce înfloresc cireşii ori trandafirii, pînă se aude cucul cîntînd, pînă ce vin berzele sau rîndunelele.

Astăzi încep zilele babelor

Babele vestesc şi ele venirea primăverii. Se spune că, în aceste zile de la început de martie, Baba Dochia, cea care aduce iarna, începe să-şi dea jos cele 9 cojoace, cîte unul în fiecare zi şi astfel în fiecare şi afară se face puţin mai cald, iarna lăsînd loc primăverii să vină. Babele reprezintă o tradiţie pur românească, iar obiceiul cere ca, de pe 1 pînă pe 9 martie, fiecare om să-şi aleagă o zi, sau mai bine zis o babă. Bătrînii spun că, aşa cum va fi vremea în acea zi, aşa este şi firea omului respectiv. Alţii spun că aşa cum este vremea în acea zi aşa va fi şi următorul an pentru omul respectiv. Adică, dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceşte, acel om este voios şi bun la suflet sau îi va merge bine tot anul următor, dacă în schimb este întunecat, atunci acela nu este un om bun la suflet şi este cam supărăcios. Tot în tradiţia românească se spune că dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăţie.

Cum ne alegem Baba

Tradiţia este atît de veche încît adevăratele ei origini nici nu se mai cunosc. La fel cum se întîmpla şi cu interpretarea zilelor de naştere, pentru care există mai multe variante, la fel se întîmplă şi cu alegerea babelor; o metodă este aceea de a-ţi alege o zi oarecare între 1 şi 9 martie, o altă metodă este de a-ţi alege baba în funcţie de ziua de naştere, dacă ziua se află între 1 şi 9 ale oricărei luni atunci şi baba va fi în ziua respectivă, de exemplu dacă este cineva născut pe 6 august baba lui va fi pe 6 martie; dacă data naşterii este formată din două cifre atunci se procedează astfel: de exemplu cineva este născut pe 17 decembrie, ziua în care îi pică baba se calculează astfel 1 + 7= 8, deci baba este pe 8 martie. Zilele Babelor sînt urmate de cele ale Moşilor sau Uncheşilor, care se sfîrşesc de Alexii, la 17 martie. Graniţa dintre aceste zile este data de 9 martie, Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici. În popor se spune că atunci cînd zilele babelor sînt friguroase, „îs aspre rău babele, da’ doar or fi mai moi Uncheşii”. Credinţa generală este că vremea din ziua de 9 martie se va menţine timp de 40 de zile, şi chiar şi în ziua de Paşti.

Ce trebuie să facem de 1 Martie

• Indiferent că sîntem bărbaţi sau femei, tineri sau bătrîni, 1 Martie trebuie să ne prindă curaţi şi îmbrăcaţi în straie de sărbătoare. Întîmpinăm venirea primăverii, un nou început, care poate să fie mai frumos, mai bogat, mai puternic. De Mărţişor, acum, nu mai există decît o singură regulă - aceea de a dărui. Dacă la începuturile mărţişorului cea care îl dăruia era femeia cea mai bătrînă din casă, iar cel care îl primea - copilul, acum nu se mai ţine cont de această regulă. Ne-am obişnuit însă ca bărbaţii să dăruiască femeilor, iar copiii - celor mai în vîrstă. Doar în unele zone din Moldova - în nord - fetele dăruiesc băieţilor, urmînd ca ele să primească daruri de 8 Martie.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: