De 1 Decembrie, ne îmbrăcăm româneşte!

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Românii sãrbãtoresc Ziua Naţionalã a României îmbrãcînd straie tradiţionale

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 29.11.2013

• Frumoasa ie românească a cucerit mapamondul, cu atît mai mult ar trebui să o purtăm şi noi de Ziua României

Duminică serbăm Ziua României. În această zi, simţim româneşte, trăim cu mîndrie sentimentul apartenenţei la acest neam cu identitate, istorie, civilizaţie, tradiţii unice în lume. Imnul, stema şi tricolorul sînt simbolurile noastre naţionale, dar şi costumul popular ne defineşte ca popor. Purtat astăzi din ce în ce mai rar chiar şi la sate, costumul tradiţional românesc nu lipseşte niciodată de ziua noastră naţională. Dansatorii şi interpreţii de muzică populară, prezentatorii de ştiri, vedetele îmbracă ii, iţari, opinci, fote, marame cu broderii minunate, aşa cum ni le-au lăsat moştenire bunicii şi străbunicii noştri. Dintre toate piesele de vestimentaţie ale costumului popular tradiţional, cămaşa este incontestabil preferata tuturor. Frumuseţea iei româneşti i-a cucerit şi pe străini. Mari creatori de modă din întreaga lume, pictori celebri, topmodele şi actriţe de la Hollywood, sportivi şi capete încoronate au descoperit în cămaşa cu altiţă de pe plaiurile noastre o sursă de inspiraţie foarte şic. Cu atît mai mult ar trebui să o afişăm şi să o valorificăm mai des şi noi, românii. Ia românească, acest monument de artă veche, cusută manual şi decorată cu motive tradiţionale, ne aminteşte că a fi român înseamnă şi a îmbrăca bluza strămoşilor noştri.

O cămaşă cu poveste

La horă, la biserică, la cîmp, la sat şi la oraş, oriunde mergeau ţăranii români, se îmbrăcau în straie tradiţionale. Ia românească a stat lipită de româncele noastre mii de ani. Nu se ştie cînd a apărut, însă se presupune că a început să fie purtată încă de pe vremea culturii Cucuteni, deci ar fi veche de 7 milenii. Ia este o bluză din pînză albă de in, cînepă, lînă, borangic, bumbac tors la fuior sau mătase făcută în casă, la războiul de ţesut. În Transilvania şi Moldova se foloseau materiale mai groase, iar în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea erau mai subţiri. Ia e decorată cu broderie la mîneci, pe piept şi la gît. Unele ii sînt împodobite şi cu mărgele sau paiete. Motivele populare vorbesc despre gustul artistic al românilor, dar aveau şi rolul de a îndepărta spiritele rele. Spirale, romburi, rîuri, flori, spice, toate simbolizează magia, credinţa şi dragostea pentru frumos a românilor. Povestea iei începea cu bătutul cînepii şi torsul lînii şi se termina cu împunsăturile cu acul. Femeile erau cele care duceau mai departe meşteşugul, stilul cusăturii, alegerea culorilor, croiul cămăşii, preluînd meşteşugul de la mamele lor. Ia era brodată manual, la şezători. Fiecare ie avea personalitatea ei, fiindcă avea un unic creator, două ii la fel nu există. Modelele diferă de la o regiune istorică la alta, iar un ochi priceput distinge imediat care ie este moldovenească şi care e din Banat. De pildă, în Ardeal broderiile sînt într-o singură culoare, negru, de obicei. În Maramureş sînt albe, în Oltenia sînt roşu aprins. La început, ia era o cămaşă lungă dintr-o singură bucată. În timp, în anumite regiuni, s-a separat în bluză (ciupag, spăcel, ie) şi fustă (poale). Iile de azi se deosebesc prin trei elemente: tipul de deschidere a gulerului, tipar şi inserţia mînecilor. Nouă, însă, toate ni se par la fel de frumoase şi incredibil de migăloase.
Cu toate acestea, la sate sînt îmbrăcate doar la nunţi şi botezuri, şi numai în cîteva zone istorice, iar la oraş, iile apar doar la Ziua Naţională.

Ii pictate de Matisse şi Grigorescu

Dacă în România, ia a rămas în lada de zestre, mari designeri români şi străini au scos-o la lumină şi i-au dat o nouă viaţă. Astăzi, bluza românească străluceşte în lumina reflectoarelor la prezentările de modă şi e în trend printre vedete. Nu este ceva neobişnuit, multe alte personalităţi au îmbrăcat ia noastră. Regina Maria a fost cea care a promovat neîncetat frumuseţea portului românesc, purtînd ie tradiţională şi la mari evenimente. De asemenea, Principesa Ileana, Principesa Elena s-au mîndrit cu costumul popular românesc. La începutul secolului XX, nu era carte poştală, ghid turistic sau carte despre România în care să nu apară o tînără ţărancă româncă, purtînd ie tradiţională. Nicolae Grigorescu a pictat-o în portrete sau torcînd lînă, mergînd desculţă, muncind la cîmp. Pictorul francez Henri Matisse, prieten cu Theodor Pallady, a realizat şi el tablouri în care apar românce în port tradiţional, în anii ’30. Azi, „La blouse roumaine“ face parte din galeria Muzeului Naţional de Artă Modernă de la Paris. Theodor Aman, Franciszek Ejsmond, Frederick Arthur Bridgman, Florence Rodway sînt numai cîteva din numele artiştilor plastici care au pictat această piesă vestimentară românească. Constantin Daniel Rosenthal a făcut din ia românească un simbol al identităţii naţionale, atunci cînd a aşezat-o pe femeia ce întruchipează „România revoluţionară“. Ia noastră a fost purtată dintotdeauna de fete frumoase, chiar şi de cele mai frumoase. Miss România 1931 a cîştigat concursul în ie tradiţională. Nu doar cîntăreţii de muzică populară şi dansatorii pun în valoare bluza românească. Gimnastele din echipa naţională au evoluat la sol purtînd cămăşi populare.

Adele poartă ie de Făgăraş

Ori de cîte ori am avut ocazia, ne-am promovat specificul naţional prin personalităţi care au purtat ie. Şi străinii au remarcat ia românească. Mulţi designeri au creat colecţii inspirate din portul ţăranilor români. Yves Saint Laurent, în 1981, a stilizat iile noastre, după tablourile lui Matisse, apoi le-a urcat pe catwalk într-o colecţie haute-couture. Philippe Guilet a prezentat şi el, în 2011, la sediul Ambasadei Franţei la Bucureşti, creaţii dedicate bluzelor tradiţionale româneşti, reunite sub numele „Prejudecăţi 100% Ro“. Casa de modă Isabel Marant are o colecţie similară pentru primăvara lui 2012. Tom Ford a realizat şi el o colecţie cu ii din România pentru primăvara-vara anului 2012, iar cea mai frumoasă piesă a fost purtată de Adele, care a apărut în această ţinută neaoş românească pe coperta celebrei reviste de modă Vogue. Şi mai interesant este că pe vestitul creator de modă l-a inspirat ia din Făgăraş. În 2006, Jean Paul Gaultrier a dedicat întreaga colecţie primăvară-vară portului tradiţional românesc, iar în 2008, Oscar dela Renta a propus pentru sezonul cald imprimeuri şi texturi inspirate din folclorul nostru. Altuzarra, unul dintre cei mai promiţători designeri ai momentului, a dedicat întreaga colecţie „Resort 2014“ frumoasei bluze româneşti. Karl Lagerfeld, John Galliano, Kenzo sînt alţi designeri din lumea bună a modei care au făcut o pasiune pentru cămăşile mioritice. Multe vedete internaţionale au fost cucerite de iile româneşti: Raquel Welch, Anthony Quinn, Vanessa Redgrave, Katie Holmes, Taylor Swift, Demi Lovato, Anne Hathaway, Kate Moss, Halle Berry, Kourtney Kardashian, Emma Stone, Jennifer Garner. Conceptul fashion etno românesc s-a răspîndit în lumea modei, practic toţi designerii l-au adoptat, ieşind la rampă cu veşminte în stil românesc.

Brand de ţară

Nici designerii români nu au stat deoparte, moda de la sate nu mai e ceva învechit, e transfigurată în bluze cool cu motive tradiţionale. Cei mai îndrăzneţi creatori ale noilor ii româneşti sînt Valentina Vidraşcu, Adrian Oianu, Andra Andreescu, Ingrid Vlasov. Cu mult înainte ca ia să facă furori în lumea modei, braşoveanca Daniela Munteanu a adus portul popular pe catwalk prin colecţia „Interferenţe“. Ea a lansat pe muzica lui Gheorghe Zamfir o prezentare în opinci, brîuri, fote, marame stilizate, inspirate de costumele populare din zona Branului. „Toate piesele sînt realizate manual. Am lucrat 6 luni la colecţie, pe care am dedicat-o amintirii bunicii mele“, spune creatoarea de modă. Dintre vedetele autohtone care au ţinut să apară în ii mai mult sau mai puţin tradiţionale, au făcut valuri Inna, Ilinca Vandici, Corina, Gina Pistol, Andreea Esca, Mihaela Rădulescu, Iulia Albu, Andreea Berecleanu, Adelina Pestriţu, Anca Sigartău, Jojo. Marile muzee ale lumii expun ii româneşti, cele mai multe şi mai frumoase fiind cele de la Muzeul Ţăranului Român. Ia românească este un brand de ţară care s-a promovat singur pe toate continentele, fără nicio campanie de marketing. Pînă şi păpuşile întruchipînd ţărănci românce sînt foarte căutate de turiştii străini prin magazinele de artizanat, ca suvenir din ţara în care bluzele sînt adevărate opere de artă.
Cei mai buni ambasadori ai cămăşii noastre tradiţionale sînt românii din diaspora care au inclus în garderobă o cămaşă de acasă. Comunitatea online LaBlouseRoumaine (denumită aşa după titlul tabloului lui Matisse) duce o muncă extraordinară de promovare, iniţiind chiar o Zi Mondială a Iei, în noaptea de Sînziene.
Încet-încet, redescoperim această capodoperă a creaţiei populare româneşti, atît de frumoasă şi atît de originală. A fost dintotdeauna cămaşa noastră de sărbătoare, iar cum 1 Decembrie este cea mai importantă zi a românilor, să arborăm tricolorul şi să ne îmbrăcăm româneşte!

Paporniţe de firmă

• Nu numai hainele ţăranilor români sînt interesante pentru casele de modă, ci şi accesoriile: pălării, mărgele, marame. Anul acesta, sacoşa de rafie cu care ţăranii noştri aduc legumele la piaţă a ajuns geantă de fiţe la Hollywood. Luis Vuitton a scos o serie de astfel de genţi de rafie identice cu cele româneşti, dar la preţ de 2.000 sau chiar 3.000 de dolari. Aceeaşi imensă diferenţă de preţ există şi între iile româneşti, care pot costa doar 100 de lei, şi cele branduite din străinătate, care ajung la 500 de lire sterline.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: