Istoria tenisului, în 200 de rachete

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 12.04.2013

• Braşoveanul Radu Popescu are cea mai mare colecţie de rachete de tenis de lemn din România, unele bătrîne de 100 de ani

Colecţia lui nu încape într-un clasor, nici măcar într-o cutie. Ar fi nevoie de o remorcă pentru a transporta ceea ce a strîns Radu Popescu, un braşovean pasionat de tenis de cîmp şi de vechile rachete. Colecţia înseamnă nu mai puţin de 200 de rachete, toate numai de lemn, din toate vremurile. E cea mai mare colecţie din România şi cea mai completă, un adevărat muzeu. E de ajuns să începi cu prima rachetă şi să urmezi ordinea pe care ţi-o propune Radu, ca să parcurgi întreaga istorie a tenisului de cîmp. Bătrînele rachete vorbesc despre mari sportivi şi mari campionate, iar dacă nu le înţelegi graiul, îţi traduce tînărul de numai 25 de ani, care poate povesti la nesfîrşit despre tot ce s-a întîmplat în tenis de-a lungul timpului.

O pasiune născută acum doi ani

Săptămîna trecută, braşovenii au văzut la Sala Sporturilor mai multe rachete de tenis decît într-un magazin de articole sportive. Radu Popescu şi-a scos pentru prima oară la vedere colecţia de rachete de lemn, unele bătrîne de 100 de ani. Astfel, expoziţia a marcat un secol de Cupă Davis, chiar la un meci de Cupa Davis, între România şi Olanda. Cu această ocazie, lumea a aflat că există o astfel de colecţie neobişnuită şi impresionantă ca mărime. Radu a strîns rachetele în numai doi ani. A început cu o rachetă descoperită într-un magazin de antichităţi. A cumpărat-o ca să-şi decoreze camera, dar studiind-o cu atenţie a constatat că îi plac aceste relicve ale tenisului şi „mi-a venit pofta de colecţionat“. A început să caute şi alte piese prin tîrgurile de vechituri. Cumpăra tot ce-i cădea în mînă, pînă cînd, împreună cu tatăl său, Dragoş Popescu, au început să se documenteze pe Internet. Aşa au aflat că există cataloage care inventariază întreaga evoluţie a rachetelor de lemn. Au cumpărat un astfel de catalog şi, din acel moment, au început să aleagă rachetele pe sprînceană. Astfel că, fiecare firmă producătoare, fiecare eveniment sportiv şi aproape fiecare mare tenismen care a ţinut în mînă o rachetă de lemn au ajuns să aibă corespondent în această colecţie organizată sistematic. Braşoveanul a trecut de mult de 200 de rachete, dar n-a ajuns la capăt. Făcînd o socoteală rapidă, trebuie să mai facă rost de încă vreo 35 pentru a acoperi toate modelele de lemn care s-au fabricat vreodată în lume.

Fiecare rachetă, cu cavalerul ei

Rachetele lui Radu au fiecare cîte o poveste. „Rachete de lemn s-au fabricat începînd cu 1850, iar ultimele au fost jucate în 1982-1983. John McEnroe a fost printre ultimii tenismeni care au ţinut în mînă o rachetă de lemn într-o competiţie. Era la Wimbledon, iar racheta era un Dunlop“, explică Radu. Începînd cu 1984, au venit la putere rachetele din grafit, aluminiu, titan, oţel, compozit, iar vechile rachete de lemn au rămas piese de muzeu. O provocare pentru nostalgici, care le-au salvat în colecţii. „Există trei mari familii de rachete. Wright&Ditson au fost fabricate din 1870 pînă în 1937. Spalding, la început o firmă de comercializat materiale sportive, a făcut rachete de lemn pînă prin 1940. Iar Wilson a început în 1917 şi mai face rachete şi azi“, povesteşte colecţionarul. Ştie o grămadă de amănunte, e doxă de tenis. Găsim în colecţia lui modelele preferate de mari jucători, începînd cu Fred Perry, britanicul care a cîştigat în anii ’30 toate patru turneele importante de tenis. Radu a făcut rost şi de modelul folosit de Donald Budge în 1938, cînd a devenit deţinătorul primului Grand Şlem din istorie. Şi tipurile de rachete cu care au jucat Ilie Năstase şi Ion Ţiriac sînt cuprinse în colecţie. Cea mai veche piesă este un Wright&Ditson şi datează de prin 1890. Începînd cu anul 1920, fiecare rachetă e însoţită şi de fotografia jucătorului şi cîteva date despre performanţele acestui cavaler al rachetei. „Ştiu că există şi alţi colecţionari de rachete în România, dar a mea are meritul că împerechează jucătorii cu rachetele“, spune Radu.

De la 5, la 200 de dolari bucata

Începînd cu anii ’30, pe rachete au început să apară numele şi fotografia unui mare tenismen care a jucat cu acel model. „Cînd achiziţionez, dacă racheta nu e în stare perfectă nu contează aşa mult. Contează să fie intacte logo-urile“, spune braşoveanul. Găsim în colecţia lui rachete cu forme şi diametre diferite, concave, convexe, cu mîner în coadă de peşte. Fiind dintr-un material nobil, trebuie îngrijite. Radu foloseşte aceeaşi soluţie cu care curăţă mobila. O rachetă de lemn avea cam 400 de grame, cele de azi abia ajung la 350 de grame, cu toate că, în jocul profesionist, greutatea mai mare imprimă mai multă forţă loviturii. „Geometria rachetei s-a păstrat, regula balanţei între cap şi mîner e aceeaşi. Racordajul nu mai e din maţe de ovine, ca la început, ci din fibre sintetice sau naturale“, explică Radu. Cît despre cum se juca pe vremea rachetelor de lemn, „era un joc mai lent, mai tehnic decît cel de azi. Cu o rachetă de lemn n-ai cum să loveşti cu efect“. Cunoscătorii ştiu că oţelul e pentru putere, iar lemnul pentru control. Pasiunea pentru tenis înseamnă şi documentare temeinică. Printre zecile de cărţi vechi cumpărate de pe Internet, Radu a găsit una în care W. Tilden „îl descrie pe Nicolae Mişu, primul tenismen internaţional al României din anii ’20, şi spune că a şi jucat cu el“. Face rost de noi piese pentru colecţia lui de pe Internet, unde participă la licitaţii. Se porneşte de la 5 dolari şi se poate ajunge la 200 de dolari pentru o rachetă. Dar „te costă mai mult transportul decît racheta“, aşa că, ideal e să comande un pachet cu mai multe rachete. Tînărul recunoaşte că are un hobby costisitor, dar este atît de pasionat de istoria rachetelor de lemn încît nu se gîndeşte nici să vîndă, nici să se oprească din completarea colecţiei.

Autografe autentice

Lîngă rachete, Radu expune şi cîte un autograf original, de la Bjorn Borg, McEnroe, Villas, Boris Becker, Steffi Graf. Toate au certificat de autenticitate. Bineînţeles, şi Năstase şi Ţiriac i-au dat autografe, ba chiar s-au şi pozat alături de colecţionar. Tot din colecţie face parte şi o ruletă cu care se măsura terenul pentru marcarea tuşelor, dar şi un album de impresii în care au semnat mari nume ale tenisului românesc, şi nu numai: Horia Tecău, Adrian Rizea, Mircea Pascu, Cătălina Cristea, Ilie Năstase, Elisabeta Lipă, Mihai Rusu, Ovidiu Ioaniţoaia, Florin Segărceanu, Ion Ţiriac, George Scripcaru. Preşedintele Federaţiei Olandeze de Tenis i-a propus să expună colecţia şi în Olanda. Deocamdată, Radu o va duce pe la evenimentele de tenis din România, fiindcă nici lui nu-i vine să creadă ce mare bucurie aduc rachetele lui în sufletele iubitorilor de tenis. Şi el şi tatăl lui joacă tenis, în turnee de amatori. Dar cel mai bine ştiu să colecţioneze rachete de lemn. „Am 27 de modele din cele 35 americane şi 10 din cele 35 englezeşti. După tipul mînerului, am şase din cele opt, deci mai am de căutat pentru completarea colecţiei“, mărturiseşte braşoveanul care ştie mai multe despre rachete decît jucătorii profesionişti. Tată şi fiu, vor să scrie o carte despre istoria tenisului văzută prin prisma evoluţiei rachetelor. Locul în care îşi păstrează colecţia pare un adevărat muzeu al rachetelor. Un rachetodrom pentru 200 de rachete.

• Ştiaţi că?

- Circuitul profesionist de tenis cuprinde patru turnee de Grand Slam: Australian Open, Roland Garros, Wimbledon şi US Open. Împreună, cele patru competiţii poartă denumirea de Grand Slam (un termen împrumutat din bridge). Wimbledon-ul este singurul care se desfăşoară pe iarbă.
- Tenisul de cîmp este originar din Anglia, unde a apărut într-o formă apropiată de cea de acum la sfîrşitul secolului XIX, ca sport preferat al claselor bogate.
- Cele mai vechi referinţe despre acest sport datează din secolele XI-XII, cînd călugării francezi jucau mingea cu mîna, la perete sau peste o frînghie. Fiindcă mingea era din lemn, au început să folosească mănuşi de piele, apoi o lopăţică prevăzută cu mîner, aceasta fiind prima rachetă de tenis. Denumnirea „tenis“ vine de la strigătul jucătorilor „Tenez!“, adică „Ţine!“.
- Ilie Năstase e unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis profesionişti ai anilor ’70, fiind numărul unu mondial de două ori, în 1972 şi 1973. Are 57 de titluri la simplu. A cîştigat de patru ori Turneul Campionilor. Alături de Ion Ţiriac a fost finalist al Cupei Davis de trei ori. În 2005 „Tennis Magazine“ l-a plasat pe locul 28 în lista celor „40 cei mai mari jucători de tenis din ultimii 40 de ani“.
- Cel mai important turneu de tenis din România este BRD Năstase Ţiriac Trophy, ajuns la ediţia cu numărul 18. Este competiţia ATP World Tour 250 cu premiile cele mai mari din Europa de Sud-Est: 410.200 de euro.
- Racheta din fibră de sticlă a fost inventată în 1976, de către Howard Head. Jucătorii au rîs de asemenea rachetă, primii care au adoptat-o au fost juniorii.
- Cea mai lungă partidă de tenis a avut loc între 22 şi 24 iunie 2010, între John Isner (SUA) şi Nicolas Mahut (Franţa) în cadrul turneului masculin de la Wimbledon. S-au jucat efectiv 11 ore şi 5 minute. Tot în acest meci, s-a jucat şi cel mai lung set (8 ore şi 11 minute) şi s-au dat cel mai mare număr de game-uri (183) şi cel mai mare număr de aşi (215).
- Există şi alte jocuri cu rachetă: squash şi badminton.
- În 650 de meciuri de tenis din campionatul Wimbledon au fost folosite 42.000 de mingi de tenis?
- Cel mai tînăr cîştigător al Wimbledon-ului este elveţianca Martina Hingis, în 1996, la vîrsta de 15 ani şi 282 de zile. La simplu bărbaţi, recordul îi aparţine germanului Boris Becker (17 ani).
- Cel mai rapid serviciu îl are britanicul Greg Rusedski, care, în 1999, a servit cu viteza-record de 238 km/h, la turneul Indian Wells.
- Braşoveanul Ion Ţiriac, care a cîştigat în 1970, împreună cu Ilie Năstase, turneul de la Roland Garros, a fost din 1984 pînă în 1993, managerul lui Boris Becker. În prezent, este unul dintre cei mai bogaţi români, fiind proprietarul unui număr mare de firme în domeniul bancar, auto şi cel al transporturilor. Este primul român care a intrat în lista Forbes a miliardarilor lumii. Anul acesta va intra şi el în galeria personalităţilor tenisului mondial, Hall of Fame.
- Numele cupei Davis vine de la Dwight F. Davis, jucătorul american care a creat formatul întrecerii şi a comandat, din bugetul propriu, trofeul din argint.
- Roger Federer este jucătorul cu cele mai multe turnee de Grand Slam cîştigate pînă în prezent: 15.
- În 1984, Martina Navratilova a avut o serie de 74 de victorii consecutive.
- Pentru racordajul natural al rachetei (11,5-12 metri) sînt necesare intestinele de la trei vaci.
- Federaţia Internaţională de Tenis (ITF – International Tennis Federation) s-a înfiinţat la 1 martie 1913.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: