Pentru Brașov, sînt prevăzute planuri de gestionare a situațiilor de urgență în caz de cutremur, inundații, incendii, accidente chimice și chiar căderi de asteroizi
21 decembrie 2012 va rămîne în istorie drept ziua celor mai mari emoții, cu toate că știm că va trece fără să se întîmple nimic. Nu există niciun risc real ca lumea să se sfîrșească, însă teoriile conspiraționiste prea mult popularizate au ajuns să ne capteze atenția și să ne strecoare îndoiala în suflet. Nimeni nu știe nici cînd, nici cum va arăta apocalipsa. Există doar presupuneri. Preoți, scriitori de SF, scenariști de la Hollywood, sectanți, meteorologi, geologi și chiar experți militari și-au imaginat fiecare cîte o apocalipsă. În toate scenariile, sfîrșitul lumii vine cu cutremure, incendii, inundații, fenomene naturale care se produc oricum în fiecare zi, dar care vor căpăta atunci proporții cataclismice. Cine va supraviețui, va fi înghițit de ape. Dacă și așa va scăpa, radiațiile nucleare vor decima și ultimele vieți. În cazul în care bogătașii lumii se vor salva în buncăre subterane, în submarine care vor înfrunta potopul sau chiar în navete spațiale, vor muri și ei curînd pentru că nu vor mai avea ce să mănînce. Evident, apocalipsa rămîne doar un exercițiu de imaginație. Dar dezastre naturale există. Ce se va întîmpla dacă Brașovul va fi lovit de unul? Cum s-au pregătit autoritățile pentru sfîrșitul lumii?
Unde vom amenaja spitale de campanie?
Să presupunem că Brașovul va fi zguduit de un cutremur de mare magnitudine. Atît de violent încît pămîntul se va crăpa și clădirile se vor prăbuși. Vor izbucni incendii, telefoanele vor cădea, sirenele vor suna, curentul electric se va opri. După ce se va sfîrși totul, o liniște apăsătoare va domni peste ruinele fumegînde. Trebuie să știți că pînă și pentru o asemenea situație extremă există soluții prevăzute în planuri pentru situații de urgență. Circa 500 de brașoveni sînt instruiți și pregătiți să acționeze în regim de urgență. Fiecare știe ce are de făcut, astfel încît în scurt timp să fie deblocate drumurile, salvările să poată ajunge la sinistrați, iar militarii și voluntarii să înceapă să caute supraviețuitori încă din prima oră de la dezastru. Pompierii vor interveni cu autospeciale. Răniții vor fi triați. Cei în stare gravă, bătrînii și copiii, vor fi duși la spitale. Toate unitățile sanitare se vor transforma în centre de primire urgențe. Dacă acestea se vor umple la refuz, în Parcul Nicolae Titulescu și pe Stadionul Municipal, vor fi amenajate spitale de campanie. Sălile de sport, școlile, bisericile, căminele de elevi și studenți își vor deschide porțile pentru sinistrați. Stocurile de hrană și apă potabilă ale hipermarketurilor vor fi distribuite brașovenilor. Nu există instituție care să nu fie pregătită să intervină rapid pentru salvarea oamenilor. Astfel de grupuri operative sînt formate din specialiști de la Instituția Prefectului, Consiliul Județean, Primărie, protecția mediului, CET, CFR, DSP, Drumuri și Poduri, Crucea Roșie, Direcția Silvică, jandarmi, militari, poliție, cascadori, salvamontiști, Compania APA, Telecomunicațiile Speciale, Hidroelectrica, stațiile meteorologice, Inspectoratul teritorial în Construcții, Transgaz, Inspectoratul Școlar Județean, spitale, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență.
Magazia secretă cu provizii
Un cutremur de 8 grade pe scara Richter e puțin probabil în România, ne asigură seismologii. Și chiar dacă ar fi să fie, la noi va ajunge cu 7 grade, magnitudine căreia îi putem face față. Primăria a inventariat 152 de clădiri care prezintă risc seismic, 57 au fost expertizate, din care 8 sînt de clasă I de risc seismic, restul sînt din clasele II și III. Sîntem pregătiți pentru orice situație de urgență. Utilaje, pături, apă și alimente, pe toate știm de unde să le luăm, avem contracte de colaborare cu furnizori. Plus ce avem în magazie, spune Emil Pușcașu, membru al Serviciului de Voluntari pentru Situații de Urgență. El spune că există un depozit cu astfel de materiale, dar locația acestuia este secretă, din motive evidente. Expertul precizează că avem stocate special pentru calamități, de la generatoare electrice, pînă la sape, lopeți, mănuși, măști de gaze. Brașovul are și un detector de supraviețuitori sub dărîmături, dotat cu senzori foarte sensibili, care înregistrează orice sunet și orice mișcare. Prima măsură este trimiterea în teren a celor trei echipe de cercetare pentru a evalua dimensiunile dezastrului. Pentru a cîștiga timp, avem contract de colaborare cu taximetriștii. Aceștia ne comunică prin stații radio situația din toate punctele orașului. Dacă nu mai funcționează liniile de telecomunicații, colaborăm cu radioamatorii. Frecvența de urgență este 145 MHz. Avem o stație de emisie care emite pînă la 1 Ghz. Dacă nu merge pe 145, coborîm frecvența. Însă pentru a lua legătura cu Bucureștiul, trebuie să avem cel puțin 5 Hz, explică specialistul.
Cele trei bombe chimice din Brașov
Ce s-ar putea întîmpla cu noi dacă, la o alunecare de teren, ar exploda benzinăriile, CET-ul sau alte surse de agenți explozivi? Prin lege, transportul de substanțe chimice prin localitate este interzis. Deci nu sîntem expuși autocisternelor încărcate cu material inflamabil. Dar există la Dîrste trei depozite de benzină. Ca să bubuie, ar trebui să existe la exterior o temperatură de 300 de grade Celsius, pe o rază de 76 de metri. Ceea ce e aproape imposibil. Acești agenți economici au propriile lor planuri de urgență, dar și de prevenire, altfel nu primeau aprobări. Au sisteme de răcire, beton gros care izolează foarte bine materialul inflamabil. Iar în cazul în care s-ar produce vreun accident, ceea ce e puțin probabil, va fi afectată o zonă de 200 metri în jurul depozitului, deci numai gara Dîrste va avea de suferit, precizează Emil Pușcașu. Mai rău e dacă se întîmplă vreo fisură la tancurile de răcire cu amoniac. N-o să credeți, dar avem trei bombe chimice în Brașov: două fabrici de lapte în Bartolomeu și una de bere. Acestea folosesc amoniac pentru a obține temperaturi de minus 35 de grade Celsius. Cam șase tone de amoniac există în total în Brașov. Rezervoarele sînt prevăzute cu supape automate în cazul unei supraîncărcări, sînt înconjurate de rezervoare de apă, lichid în care amoniacul e solubil, și cu ziduri groase. Dacă substanța periculoasă s-ar răspîndi în aer, ar fi dezastru. Amoniacul se propagă cu 20 metri pe secundă și arde căile respiratorii. Într-un sfert de oră, pe o rază de 1.000 metri, toți oamenii mor. Se fac simulări pe calculator, în ce direcție se propagă norul toxic. În calea lui, pompierii, dotați cu măști de gaze speciale pentru amoniac, fac perdele de apă, lungi de circa 100 de metri, care absorb amoniacul, explică voluntarul pentru situații de urgență.
Sună sirena, fuga în beci!
Orice nenorocire s-ar întîmpla, încă din primele minute vor începe să vuiască sirenele. Au fost verificate în 2009, în cadru unui exercițiu de simulare a unei situații de urgență. Există 21 de sirene electronice în Brașov. Dacă veți auzi 5 sunete (impulsuri) a cîte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele, atunci e clar că situația e excepțională. Sistemul de alarmare e util autorităților nu numai pentru alarmare, ci și pentru a transmite mesaje verbale către populație. De exemplu, am putea auzi: Cetățeni, deplasați-vă cu calm către punctul X, unde vă așteaptă autobuzele RAT pentru evacuare. Sau Dacă nu puteți ieși din locuință, puneți cîrpe umede în geam, rămîneți pe loc și dați-ne un semn că sînteți acolo, un echipaj va veni să vă evacueze. Punctul de comandă de unde se transmit mesaje, al cărui amplasament nu poate fi dezvăluit, este dotat cu stații speciale și centrale telefonice cu circuit închis, prin care se poate comunica cu poliția, jandarmii, pompierii și spitalele. În cazul în care clădirea în care e amenajat acest centru s-a prăbușit, există și un al doilea centru de comandă, în subsolul altei clădiri. În ceea ce privește adăposturile, în patrimoniul primăriei există 145 de adăposturi pentru populație, verificate anual, care pot salva circa 8.000 de vieți. Par puține, dar la acestea se adaugă celelalte subsoluri, orice clădire cu mai mult de două nivele trebuie să aibă beciuri, conform legii. În caz de necesitate, la ordin, cei care și-au amenajat boxe trebuie să elibereze subsolul în maximum 24 de ore.
Săcelele, sub 15 metri de apă
Brașovul nu e expus dezastrelor hidrografice, dar dacă vine sfîrșitul lumii, trebuie să ne gîndim ce se va întîmpla dacă se rup barajele. Cel din Răcădău, cu o capacitate de 130.000 mc, n-ar putea să se fisureze decît dacă s-ar produce simultan un cutremur mare și un potop de 200 l pe metru pătrat, timp de trei ore. Toate blocurile din Răcădău ar lua-o la vale. Dar probabilitatea ca precipitațiile să fie mai mari de 100 de litri pe metru pătrat e mică. Se întîmplă o dată la 100 de ani. Ultima oară a fost prin anii 70. Iar dublu, n-a fost niciodată, ne asigură Emil Pușcașu. Din cele 14 baraje ale județului, cel mai mare este pe Tărlung (50 m înălțime și 750 m lungime). Dacă s-ar rupe, zona de lîngă Săcele ar fi invadată în 30 de minute de un val de apă înalt de aproape 15 metri. Debitul de pornire de 16.000 mc/secundă ar mătura orice clădire. Dar apa n-ar veni pe noi. În schimb, Cărpiniș, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Lunca Mărcușului și Băcel ar fi acoperite sub șapte metri de apă, în cel mult cinci ore. În caz de inundații, Manualul Prefectului prevede dotarea cu fel și fel de materiale și utilaje, de la bărci pneumatice, pînă la binocluri cu infraroșii și costume de scafandru. Însă, asupra Brașovului n-a planat niciodată un risc de inundații catastrofale, așa că nu avem astfel de echipamente. Dar avem vreo 5.000 de saci, pentru a ridica stavile în calea apei. Dar dacă, după un deazastru de mari proporții, ar apărea un virus ucigaș, cu mare forță de răspîndire? În cazul unei epidemii, vom organiza puncte de decontaminare pentru personal și utilaje. Pînă și pentru cai avem echipamente de protecție. E o acțiune în colaborare cu poliția locală și municipală, jandarmi, SCV, DSP, iar dacă situația nu poate fi controlată, intervine armata, spune expertul.
Un asteroid pe Tîmpa
În caz de tornade, un fenomen meteorologic nespecific Țării Bîrsei, Emil Pușcașu ne asigură că nu vom păți nimic. Tornada e cel mai cuminte cataclism, blocurile rămîn în picioare, doar cîteva acoperișuri ar putea fi smulse. Tot în protocoalele instituțiilor publice mai figurează ca situație de urgență căderile de obiecte cosmice: avioane și asteroizi. Deasupra Brașovului e un nod aerian în care se întîlnesc trei căi aeriene. Probabil va fi mutat după ce vom construi aeroportul. Și în cazul căderii de avioane și în cazul prăbușirii unui meteorit, am prevăzut aceleași măsuri ca în cazul cutremurelor: cercetare, delimitarea zonei, refacerea drumurilor, descarcerare, pompieri, salvare, precizează specialistul. Dar dacă asteroidul lovește Tîmpa? Dacă ar arde tot muntele, aerul din oraș ar deveni irespirabil. Oamenii se vor intoxica cu fum. Echipele de intervenție de la Ocolul Silvic, pompierii, salvările și voluntarii vor intra în acțiune, după niște planuri stabilite din timp. Se va sista apa pe anumite tronsoane, pentru a fi lichid suficient pentru stingerea Tîmpei. În aceste cazuri, apa e gratis. În fiecare an, elevii din Brașov participă la concursuri de protecție civilă, cu probe teoretice, dar și practice. Ei știu ce e de făcut, poate mai bine decît noi, așa că ascultați-i pe copii! În regulament, nu e nimic stabilit pentru cazul în care va fi adevărată teoria cu extratereștrii care vin pe 21 decembrie să ne invadeze. Practic, nu avem un purtător de cuvînt care să stea de vorbă cu alienșii, un comitet de întîmpinare. Dar asta să fie singura pagubă, ne-om descurca noi cumva. Pînă vin extratereștri, e bine să ne facem provizii, dacă nu pentru sfîrșitul lumii, măcar pentru iarna grea care ne așteaptă.
Rucsacul pentru supraviețuire
În cazul unui dezastru natural, ideal este să putem pune mîna pe rucsacul pregătit dinainte cu: aparat de radio cu baterii de rezervă, medicamente, lanternă, bani, trusă de prim ajutor, chibrituri, acte personale, fluier, harta zonei, cheile de la mașină, pătură, săpun, haine, alimente nealterabile și apă. Păstrați-vă calmul, acționați așa cum v-ați pregătit din timp, pe baza sfaturilor publicate în manualele de supraviețuire. Faceți exact ce vă spun coordonatorii. Dacă familia dumneavoastră este în siguranță, salvați și alte vieți.
Prea multe scenarii pentru o singură zi
Misteriosul calendar mayaș care a pus pe gînduri o lume întreagă se termină în 21 decembrie 2012, dată interpretată ca fiind ziua Apocalipsei. Însă, pietrele pe care e gravat textul coborîrii din cer a zeului războiului Bolon Yotke, sînt crăpate și erodate, iar finalul epopeii este imposibil de descifrat. Cu alte cuvinte, finalul, apocaliptic sau nu, va rămîne necunoscut pentru totdeauna. Există, totuși, cîteva coincidențe curioase. La 21.12.2012 se termină o unitate de timp mayașă de 5.125 de ani. Tot atunci, va avea loc o conjunctură planetară mai puțin obișnuită: Pămîntul se va alinia cu Soarele, care se va afla în mijlocul ecuatorului galaxiei Căii Lactee, eveniment care are loc o dată la 25.800 ani. Vulcanul Yellowstone dă semne că ar vrea să erupă. Ciclul de 11 ani al erupțiilor solare se termină tot în decembrie 2012. Procesul de mutare al polilor a fost deja pus în evidență de sateliții de observație meteo. Unul din scenarii prevede venirea extratereștrilor sau impactul asteroidului 433 care va distruge Pămîntul. Pentru că gluma a luat deja proporții, savanții de la NASA și-au făcut timp pentru a demistifica rumorile privitoare la așa zisul sfîrșit al lumii. NASA a calculat, un eveniment astronomic apocaliptic se va petrece abia peste 4 miliarde de ani. Atunci cînd auzim teorii despre data exactă a Apocalipsei, e bine să fim sceptici. Și să ne amintim textul din Evanghelia după Matei: de ziua și de ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. (24:36).
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
