Stema României a împlinit două decenii

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 30.11.2012

• Deşi unii specialişti susţin că stema României ar trebui modificată, ea este un simbol naţional şi trebuie cinstită de Ziua României

Tricolorul, „Deşteaptă-te române!”, stema şi sigiliul ţării sînt simboluri care ne reflectă identitatea. Cu aceste însemne de stat sîntem români, ne recunoaştem apartenenţa la ţara în care ne-am născut şi, la vederea lor, este imposibil să nu ne simţim măcar în cazuri speciale emoţionaţi. Mîine, de Ziua Naţională a României, se va auzi imnul de stat, iar tricolorul va flutura pe clădiri. Stema României, însă, este mai puţin invocată în momente de sărbătoare, cu toate că nu există act oficial al statului român care să nu o conţină. Vulturul care poartă simbolurile provinciilor române vorbeşte de istorie şi tradiţii, dar simbolizează şi suveranitatea, independenţa şi unitatea statului român de azi. Acest desen, care nu e doar un simplu desen, ci un semn heraldic suprem, împlineşte 20 de ani. O istorie scurtă, dar presărată cu controverse şi nemulţumiri, care merită ştiută. Deoarece Ziua României este şi Ziua stemei României.

Acvila de aur, simbolul Sfîntului Ioan

„Pentru toate popoarele, stema ţării, semnul heraldic suprem, are o importanţă deosebită. Imaginile care o compun evocă istoria ţării, prin intermediul ei tradiţia rămîne veşnic vie, iar semnificaţia ei trezeşte sentimentul naţional.“ Acestea sînt cuvintele care descriu stema României pe website-ul preşedinţiei. O cunoaştem cu toţii, însă puţini înţelegem simbolurile pe care le cuprinde. Nu e chiar simplu să înţelegi de ce apar crucea, sabia, vulturul, Luna, şi nu alte simboluri. Iată cum o descrie Legea nr. 102 din 21 septembrie 1992 Privind stema ţării şi sigiliul statului: „Stema României simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil şi se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare şi scutul mic. Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinînd în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stîngă un buzdugan”. Buzduganul şi spada sînt simboluri ale puterii statale, vulturul însuşi este o pasăre puternică, iar în religia creştină, îl simbolizează pe evanghelistul Ioan. Scutul pe care stă vulturul este de culoarea înălţimilor spre care se avîntă. Pe pieptul acvilei se găseşte scutul mic împărţit în cinci cartiere, corespunzătoare provinciilor istorice.

O stemă din cinci steme

Stema Ţării Româneşti este simbolizată tot printr-o acvilă de aur cu ciocul şi ghearele roşii, ţinînd în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta şi de o Lună Nouă de aur la stînga. Stema Moldovei, aşa cum e descrisă în lege, este reprezentată pe fond roşu şi conţine simbolurile unui cap de bour negru, „însoţit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci petale la dreapta şi de o lună conturnată la stînga, ambele de argint”. Banatul şi Oltenia se regăsesc prin simbolurile: „valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ţinînd un paloş în laba dreaptă din faţă”. Stema Transilvaniei, cu Maramureşul şi Crişana, cuprinde o acvilă neagră cu ciocul de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint la stînga, şi şapte turnuri roşii, crenelate, amintind de cele şapte cetăţi ale Transilvaniei. Al cincilea sector este dedicat Dobrogei, simbolizată prin „doi delfini de aur afrontaţi, cu cozile ridicate”. Toate stemele provinciilor au fost preluate după modelele stemelor vechi, cu mici modificări. Fiecare zonă este reprezentată de elemente semnificative pentru fauna, flora, clima sau relieful local. Actuala stemă a României a stîrnit admiraţia parlamentarilor români de acum 20 de ani, care s-au grăbit s-o adopte, considerînd-o o variantă mult mai potrivită pentru un ţară respectabilă decît gaura din drapelul României revoluţionare. Însă, cîteva erori au rămas necorectate.

Două proiecte respinse

După căderea regimului comunist, încă din primele momente ale Revoluţiei din 1989, stema comunistă a fost decupată de pe steag, iar sigiliul oficial, timp de doi ani, nu a conţinut decît numele ţării. Ne trebuia o stemă nouă, reprezentativă. Comisia de heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a propus Parlamentului două variante finale care au fost, în cele din urmă, combinate în actualul design. Unul dintre proiecte a fost realizat de către heraldistul Gabriel S. Jivănescu.
El propunea o stemă după modelul celei regale din 1921, în care scutul aflat pe pieptul acvilei era tripartit (Ţara Românească, Moldova şi Transilvania), iar deviza „Nihil Sine |Deo” era înlocuită cu „Virtus Romana rediviva”. Politicienii vremii, însă, au refuzat simbolul Coroanei de Oţel de pe capul acvilei, fiindcă trimitea la monarhie, şi astfel, au respins întreg proiectul. O altă propunere a venit de la heraldiştii Jean-Nicolas Mănescu şi Constantin E. Ştefănescu, în septembrie 1990. S-a pornit de la moştenirea heraldică a stemei României din 1921, din care au fost eliminate însemnele regalităţii. N-a fost eliminată, însă, Coroana de Oţel, element care a dus la respingerea proiectului. Scutul aflat pe pieptul acvilei cruciate era împărţit de data aceasta în şase provincii istorice, care respecta şi împărţirea administrativă ecleziastică, adică mitropoliile existente atunci.

Autorul machetei a cerut daune morale

FSN-iştii au fost cei mai înverşunaţi adversari de atunci ai Coroanei de Oţel. Greşit înţeleasă, această coroană a fost asimilată monarhiei, statut incompatibil cu cel de republică. În realitate, ea este simbol al Independenţei din 1877. A fost turnată din ţeava unui tun turcesc, capturat în Războiului de Independenţă, fiind practic şi un trofeu de razboi. Coroana a fost purtată de toţi regii României. Parlamentarii au respins proiectele specialiştilor în heraldică, dar l-au acceptat pe cel al unui militar. Victor Dima este creatorul stemei României.
Macheta realizată de el s-a dovedit a fi pe placul politicienilor şi, cu mici retuşuri, a fost aprobată. În Monitorul Oficial în care a fost publicat actul normativ, numele lui Victor Dima figura ca „autor al machetelor grafice”. Patru ani mai tîrziu, Victor Dima a chemat în judecată Monetăria Statului SA, cerîndu-i să-i plătească procentul legal din beneficiile obţinute prin reproducerea machetelor sale pe leul românesc. A pierdut definitiv şi irevocabil. Epopeea proceselor legate de drepturile de autor pentru stema României s-a încheiat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Conform sentinţei, în mai puţin de trei luni, statul trebuia să-i achite despăgubiri morale şi materiale. Victor Dima ceruse două milioane de dolari, a primit doar 2.000 de euro. Victor Dima, licenţiat al Institutului de Arte Plastice din Bucureşti şi angajat al armatei, se plîngea în 2010: „Autorităţile române nu au dorit să-mi recunoască nici în ziua de astăzi calitatea de autor al stemei şi sigiliului României. Justiţia română, prin domnul Florin Costiniu, a considerat de cuviinţă să încalce o dispoziţie a Curţii Europene. În opinia lor, autorul este Parlamentul României care a votat proiectul realizat de subsemnatul”, spune el.

Unde sînt românii din Transilvania?

Stema României postrevoluţionare a fost discutată îndelung şi stîrneşte nemulţumiri şi astăzi. Unii susţin că reunirea celor cinci steme ale provinciilor induce ideea unui stat federal, în care, „dacă provinciile au fost alăturate, pot fi oricînd separate”, după cum consideră dr. Mircea Dogaru, istoric militar. Prof. Univ. Ioan Silviu Nistor arată în cartea „Stema României” că erorile grave vin din istorie, fiind perpetuate şi în noua stemă. Problema reprezentării Transilvaniei a apărut în stema din 1921, cînd Regele Ferdinand a fost nevoit să accepte proiectul unui heraldist maghiar. „Jozsef Sebestyen de Keopeczi, care nu ştia româneşte, a vorbit cu regele prin interpret, a făcut o stemă sumară şi neavenită, eterogenă, nejustificată. Cele trei provincii păreau anexate celorlalte două, nu reîntregite. Este greu de înţeles cum de a acceptat regele această stemă în care Transilvania este reprezentată prin vulturul negru de stepă, însemnul naţiunii maghiare, cele 7 cetăţi germane (Siebenburgen) şi semiluna, ca însemn al secuilor. Iar românii nu sînt nicăieri. E o stemă discriminatoare”, crede el. „În această stemă, noi, românii din Transilvania, nu sîntem reprezentaţi”, susţin şi membrii fundaţiei „Alba Iulia 1918”, car cer autorităţilor să schimbe actuala stemă a României.

Critici şi propuneri

Monarhiştii sînt şi ei supăraţi, deoarece lipsesc din actuala stemă elemente care simbolizează întemeierea statului român modern: coroana, mantia de purpură şi însemnele familiei regale (sceptrul). Ei invocă stemele altor republici foste comuniste (Ungaria, Bulgaria, georgia, Polonia, Cehia) pe care tronează coroane regale, în amintirea unor suverani glorioşi din istorria acelor popoare. Aceste ţări nu sînt regate, dar stemele lor sînt încoronate. Specialişti în heraldică şi iconografie aduc critici cu privire la înfăţişarea bourului Moldovei, care nu seamănă deloc cu cel medieval, unde era mai fioros, cel din stema actuală aducînd mai mult cu o văcuţă blîndă. „Acest lucru s-a întîmplat deoarece în desen s-a reprezentat buza de jos a bourului, lucru ce nu se împacă deloc cu tradiţia. Bourul tradiţional era înfăţişat într-o poziţie mult mai impunătoare”, este de părere numismatul Adrian Homuţescu. S-a discutat şi despre semilună, simbol al islamului, dar şi al secuilor. Astronomii au remarcat că, aşa cum e desenată, semiluna nu e „Crai Nou” (lună nouă), ci e astrul nopţii în ultimul pătrar, deci nu în creştere, ci în descreştere. Deşi au fost multe voci avizate care au cerut în repetate rînduri o nouă stemă a României sau doar corectarea anumitor detalii, însemnul naţional a rămas neschimbat de 20 de ani încoace. Perfectă sau nu, aceasta este stema României şi trebuie s-o cinstim. Este emblema imprimată în sufletul fiecărui român.

Născuţi de Ziua Naţională

•La 1 decembrie, cînd românii sărbătoresc Ziua Naţională a României, în judeţul Braşov mai au un prilej special de sărbătoare un număr de 1.811 persoane, 941 femei şi 870 bărbaţi, care îşi sărbătoresc ziua de naştere. Tuturor le urăm ,,La mulţi ani cu sănătate şi împlinirea dorinţelor!”.

Stema României din 1881, printre cele mai frumoase din lume

• Cele mai vechi steme ale formaţiunilor prestatale de pe teritoriul României datează din secolul XIII. Toţi voievozii români au avut propria heraldică, reprezentativă pentru teritoriul pe care îl conduceau şi pentru familiile lor. Cea mai veche reprezentare heraldică românească păstrată o regăsim pe sigiliul pus de Mircea cel Bătrîn pe tratatul cu Polonia, la 1390. Simbolurile prezente atunci se regăsesc şi în stema de azi a României: acvila, crucea, soarele şi luna. După unirea realizată de Mihai Viteazul, sigiliile aplicate actelor domneşti conţineau atît stemele voievodatelor respective, cît şi pe cea a Daciei (doi lei afrontaţi, care sprijină o sabie) (foto 1). În 1859, în urma dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, s-a pus problema unei steme „conformă cu starea politică în care au intrat ţările noastre de la realizarea principiului unirii şi cu datele istorice de la colonizarea românilor în Dacia”, după cum spunea primul ministru Ion Ghica (foto 2). Acest prim proiect fusese pictat de către Carol Popp de Szathmary. În 1867, sub Carol I, a fost adoptată o altă stemă de stat. Specialiştii în heraldică apreciază că stema României din 1881 era cotată drept una dintre cele mai frumoase din lume. După Primul Război Mondial, şi alte teritorii locuite în majoritate de români (Transilvania, Banatul, Maramureşul, Partiumul, Bucovina şi Basarabia) au fost integrate României. Această situaţie politică a trebuit să fie reflectată şi în stema regatului, astfel că în 1921 o comisie heraldică special instituită a adoptat o nouă reprezentare. Stema a fost schimbată odată cu proclamarea republicii, la 30 decembrie 1947. Stema de tip bolşevic înfăţişa un cîmp, pe care ara un tractor, iar în fundal erau trei furnale. Pe panglica tricoloră scria R.P.R. Prin legea din 28 martie 1948, interiorul stemei a fost înlocuit cu un cîmp verde la marginea unei păduri de brazi în care se află o sondă de petrol. În fundal, un masiv muntos din spatele căruia se iveşte un soare care emană raze. În 1952, pe razele dintre spicele cununii, a fost plasată steaua roşie cu 5 colţuri. În 1965 a fost proclamată Republica Socialistă România, fapt care s-a reflectat şi în stemă. Astfel, panglica tricoloră a fost scris numele întreg al ţării. De asemenea, la baza pădurii, cîmpul a fost înlocuit cu o fîşie albastră, pentru a simboliza apele României.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: