Într-un clasament al dinamismului și eficienței economice, recent publicat în revista Capital, Brașovul se strecoară pe un (relativ) onorabil loc șapte. Bun, dar... în urma Sibiului, în urma Aradului, a Constanței ș.a.m.d.
Mai mult, dinamica economică brașoveană se bazează aproape exclusiv pe IT (din firme mici) și pe boom-ul imobiliar. Dar, acesta din urmă e în bună măsură speculativ și vine pe fondul retardării Brașovului în investiții în infrastructură și în construcția de case.
Brașovul are, repet, cîteva handicapuri majore:
- niciuna dintre marile uzine de dinainte de 1990 nu a fost preluată de un mare investitor din afară; practic, Steagul, Tractorul, Rulmentul, Hidromecanica, Metrom și, mai nou, IAR au fost omorîte pentru speculații de tot felul (mai nou, iarăși, imobiliare);
- nu există, încă (pentru cît timp?) aeroport;
- conectarea la o autostradă adevărată se profilează cam peste 7-10 ani;
- nu a venit niciun investitor realmente puternic (ca Nokia la Cluj);
- nu există nicio bancă cît de cît semnificativă (ca Banca Transilvania la Cluj sau Banca Carpatica la Sibiu) cu sediul central la Brașov;
- capitala Regiunii Centru, din care facem parte și prin care vor veni marea majoritate a banilor de la UE, e la ... Alba Iulia.
Dar politicienii brașoveni ce păzesc? Sînt alegerile europene: întrebați-i!
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!