De cînd toatã lumea plimbã pisica banilor necheltuiþi pentru reabilitarea ºcolilor, ai senzaþia cã ritmul catastrofal al derulãrii programelor e dat aºa, de la naturã. ªcolile de orice tip intrã în niºte proceduri de licitaþie infernale, care împing toate lucrãrile luni de zile. Timpii morþi sînt incredibil de lungi.
Ce se uitã este cã tot cei care conduc, Guvernul ºi Parlamentul, sînt fãcãtorii de reguli iar dacã regulile se dovedesc proaste, ele pot fi schimbate.
Procedurile de licitaþie sînt greoaie pentru cã se doreºte ca marea corupþie sã scadã. Pe de altã parte, mecanismele Uniunii Europene sînt ºi ele extrem de lungi ºi stufoase din punctul de vedere al birocraþiei.
Sigur, dacã oamenii de la toate nivelele muncesc din greu, banii pot fi cheltuiþi cu folos. Totul se face însã în niºte etape deloc „prietenoase”, care-i lasã pe responsabilii cheltuirii banilor în situaþii greu rezolvabile.
E clar cã atunci cînd regulile sînt proaste sau greoaie, ele pot ºi trebuie sã fie schimbate iar schimbãrile se pot face dinspre cei care genereazã legislaþia, nu de cãtre primãrii, nu de cãtre inspectoratele ºcolare, nu de cãtre ºcoli.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!