Reforma morală a bisericii ortodoxe este la fel de necesară ca în 1990. Organism solid și foarte bine organizat, Biserica Ortodoxă Română nu ar trebui să refuze să-și analizeze trecutul.
Nu înțeleg, de exemplu, de ce părintele Stoica, purtătorul de cuvînt al Patriarhiei, este într-o defensivă arțăgoasă cînd ar putea, foarte bine, să privească răscolirea trecutului înalților ierarhi ca pe un fapt firesc și necesar.
De ce trebuie ascuns la nesfîrșit colaboraționismul unor înalți clerici, cînd numai dacă le citim biografiile avem răspunsuri?
Sfîntul Sinod a atras atenția că nu laicii sînt cei care judecă acțiunile unui preot. Dar dacă preotul respectiv a turnat, a făcut rău, și-a nenorocit aproapele laic, trebuie păstrată tăcerea doar pentru că unul e preot, și celălalt laic?
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!