IMM Invest a plecat, de la bun început, cu o imagine falsă, iar foarte multă lume a crezut că este vorba despre un program în care se dădeau tigăi gratis! N-am spus eu, a declarat, duminică, Cristian Păun, președintele Consiliului de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM).
Domnule președinte, personal, cred că a fost un program în care se dădeau tigăi! Și nu oricum! Peste ochi! După experiența aplicării la acest program în care mi-am pus, ca tot fraierul întreprinzător român, speranțe, văzându-i pe conducătorii țării explicând la televizor cum salvează ei mediul privat, am rămas cu un gust mai mult decât amar. Concluzia mea este că acest program a fost lansat strict de imagine. Exceptând o platformă pe care au făcut-o cu STS-ul, în spatele căreia erau niște operatori puși să vâneze greșelile de formă și nu de analizat conținut, mă tem că Guvernul n-a prea făcut mare lucru. A făcut rost de niște clienți băncilor de unde nu mai lua nimeni credite, dar le-a lăsat să-și aplice propriile reguli, chit că, teoretic, creditele erau garantate cu 90% de stat, iar băncile nu aveau cum să piardă mai mult de 10%, cel mult, care puteau fi garantați de solicitant cu soldurile clienților. Și ce folos?
Băncile au făcut tot ce-au știut. Au pus solicitanții să garanteze pentru mizeria de 10% cu tot ce aveau. Inclusiv cu șireturile și chiloții din dulap. Să vii după o astfel de atitudine a băncilor, lăsate în voia lor, de gunoi, să povestești tu cum te afli într-o secetă, te afli în fața unui câmp pe care trebuie să-l salvezi și tu, practic, încerci să identifici acele fire verzi de porumb pe care trebuie să le uzi. E inutil să uzi plantele uscate, să uzi buruienile, mi se pare cel puțin meschin.
Nu, lumea nu a crezut că acest program este un program în care se dau finanțări directe din buget, granturi nerambursabile. Nu a crezut că poate apela la acești bani, să ia banii și să nu-i dea înapoi. A înțeles că este un program de creditare, în care trebuie să dea banii înapoi, să plătească poate și dobânda în viitor. Și a sperat să-și rezolve problema reală de lipsă de capital cauzată de criză. Dar nu i-a folosit la nimic. Înțeleg că problema băncii a rămas la Arată-mi unde e porumbul verde, dacă este să luăm de bun ce spune președintele Fondului. Și cu atât au rămas.
Fraieri colegi întreprinzători, nu mai credeți ce spun oamenii aceștia! Ei ies la televizor să nu piardă voturi. Nu pentru că problemele noastre îi dor în vreun fel. Suntem extrem de singuri în acest război. Pe care trebuie să-l câștigăm rămânând vii. Cred că fără bănci. Și fără tigăi!
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil
link-ul articolului:
Cotidianul omului sănătos