
Mă tem că nu vom afla niciodată cine sînt adevărații vinovați pentru cele întîmplate în 10 august în București, cum n-am aflat, nici după aproape 30 de ani, cine au fost teroriștii din decembrie 89. Nu vor fi probabil identificate nici măcar brutele (țestoasele) care au gazat cetățenii nevinovați veniți să protesteze sau i-au bătut cu bestialitate, inclusiv pe cei care ridicau brațele deasupra capului. Și unii și alții ar trebui să ajungă să dea socoteală în fața legii. La fel și zecile sau sutele de derbedei ultrași, sau ce-or fi fost ei, care s-au bătut în parte cu jandarmii, în timp ce protestatarii pașnici au devenit în final veritabilele ținte, dacă nu erau, conform scenariului, încă din capul locului.
Dacă nu aș fi fost în piață în acea seară și nu aș fi văzut modul cum a început protestul și calitatea oamenilor din jurul meu, poate aș vorbi în lipsă de cunoștință de cauză. Ana Blandiana, Stelian Tănase, Mihai Șora sînt doar cîteva dintre personalitățile care au trecut pe lîngă noi, în zona Girafei din fața muzeului Antipa.
Prezența oamenilor în vîrstă, a adolescenților, a părinților cu copii n-a contat pentru bestiile cu cască, indivizi care au început să dea cu gaze de la primele ore ale protestului, în loc să extragă din mulțime provocatorii trimiși acolo cu o misiune extrem de clară: să provoace confruntări. Deși protestatarii de bună credință se depărtau de cei care provocau, jandarmii nu au schițat nici cel mai mic gest de intenție de reținere, preferînd să lanseze gaze asupra mulțimii nevinovate.
Faptul că în mulțime erau femei și copii nu i-au împiedicat să folosească și tunul cu apă, deși acest lucru era complet ilegal. Atacurile în cascadă ale ,,țestoaselor sau a jandarmilor călare, bombardamentul cu gaze și grenade cu piper, oamenii călcați în picioare și aruncați în dubă sub o ploaie de bastoane sînt lucruri care nu vor putea fi uitate niciodată. Și toate acestea nu împotriva celor care provocaseră jandarmii și care nu au fost reținuți, cum ar fi fost cazul. Totul, împotriva unor oameni veniți, unii dintre ei de la mii de kilometri distanță, să protesteze pașnic și legal împotriva abuzurilor actualei puteri. Găselnița ordinului dat de prefect pentru intervenția în forță, deși jandarmii abuzau de gaze de cîteva ore, n-ar trebui să mire pe nimeni. Ar trebui însă să ne pună pe gînduri absența unei intervenții a președintelui Iohannis în calitatea sa de comandant suprem al CSAT, care probabil ar fi putut ordona intrarea jandarmilor în dispozitiv defensiv, stopînd astfel violențele celor care goleau în forță piața și alergau protestatarii, ciomăgindu-i unde-i prindeau, inclusiv pe străduțele laterale.
Nu cred că cineva și-a facut vreun moment iluzii că-și va asuma vreun oficial vina pentru atrocitățile petrecute. Acest lucru a devenit extrem de clar dimineața, cînd reprezentanții Jandarmeriei au susținut că tot ce s-a petrecut acolo a fost legal, iar intervenția în forță era ,,cea ce și noi ne doream, semnătura prefectului fiind doar dezlegarea așteptată. Manipularea grețoasă privind posibila paralizie și fractură de coloană verticală a femeii jandarm, lăsată în urmă în mulțime, în mod inexplicabil, chiar de către colegii ei și bătută de nemernicii care trebuie identificați și reținuți urgent toți, a fost al doilea semn clar că respectivii au o misiune clară: să încerce să scoată vinovați protestatarii. E singura explicație posibilă atîta timp cît cîteva ore mai tîrziu ministrul Sănătății și apoi cel de Interne infirmau posibila fractură și confirmau faptul că tînăra are cîteva vînătăi și este nerăbdătoare să se întoarcă la muncă. Pentru ce demisii? a fost doar cireașa de pe tort a declarațiilor celor doi.
Declarațiile PSD sau ale lui Dragnea, cum că vinovatul pentru cele întîmplate este președintele Iohannis, nu cred că miră pe nimeni. Nici alegațiile în privința implicării ,,statului paralel. Consternează însă afirmațiile iresponsabile ale deputatului ,,Mitralieră care amenință cu venirea unui milion de oameni care să calce protestatarii în picioare. Sau a măscăriciului consilier în guvern care a susținut ca aceiași protestatari trebuiau mitraliați, nu stropiți cu apă.
Oferirea de flori femeilor prezente a doua seară la protest din partea jandarmilor cu siguranța nu a spălat imaginea instituției. Nici înlocuirea țestoaselor încrîncenate cu jandarmi neînarmați, dotați cu bască și care se plictiseau teribil. Era firesc atîta timp cît reacția publică, atît internațională, cît și civică a avut o asemenea intensitate, iar cei care au orchestrat mîrșava intervenție au realizat probabil că au obținut exact efectul invers.
Trist este faptul că, pentru o perioadă de timp, destui copii ai căror parinți sînt în prezent jandarmi vor evita să spună cu ce se ocupă tații lor, chiar dacă destui dintre aceștia n-au ciomăgit pe nimeni, la ordin, în Piața Victoriei.