
Incapacitatea achitării creditelor a luat pînă acum mai mult de 30 de vieți în România. Oameni care n-au mai rezistat atunci cînd s-au trezit într-o situație fără ieșire. Ca de obicei, nimeni nu este de vină. Doar cei care s-au împrumutat mai mult decît își puteau permite - consideră bancherii. Nu contează faptul că nu putea fi anticipată evoluția cursului francului elvețian de către cei care au decis să se împrumute în exotica monedă. Nu contează că BNR a părut să nu vadă faptul că băncile au promovat aceste credite în detrimentul celor în altă monedă și că angajații acestora nu și-au avertizat clienții la ce riscuri se expun.
De bună credință, dorindu-și să aibă o casă, oamenii au achitat un avans de 20-25% și s-au înhămat la un credit pe 25-35 ani. La ora la care făceau acest lucru rata nu era cu mult mai mult decît ar fi plătit chirie, iar decizia părea absolut logică. Dublarea cursului francului sau creșterea imprevizibilă a celorlalte valute au adus aproape un milion de români în pragul disperării. Destui dintre ei nu au rezistat presiunii și au clacat. Restanțele tot mai mari înregistrate la plata creditelor, hărțuirile din partea recuperatorilor băncilor i-au adus pe mulți dintre ei în postura de a-și dori să renunțe la tot pentru a scăpa de coșmar, chiar dacă asta presupunea, spre exemplu, pierderea casei și a banilor plătiți pînă la acea dată. Culmea este că acest lucru nu este considerat suficient, băncile continuînd executarea debitorilor, chiar și după ce i-au lăsat pe aceștia fără case. Asta deși la data contractării creditelor imobilele au fost evaluate și considerate mai mult decît suficiente de către angajații băncii.
Legea inițiată de deputatul Zamfir, de dezrobire a celor care nu-și mai pot plăti ratele prin predarea casei în schimb nu putea fi pe placul băncilor. Acestea nu sînt dispuse să împartă riscul creditului cu cei împrumutați. Nu este problema lor că valoarea caselor s-a prăbușit. În opinia lor este strict problema celor cărora le-au împrumutat banii.
Culmea este că ei beneficiază de suportul BNR, aceeași instituție care a închis ochii cînd băncile comerciale făceau ce făceau și care acum, în loc să-i protejeze pe români, este extrem de îngrijorată de soarta celor patru bănci grecești.
Argumentele reprezentanților BNR, conform cărora de pe urma acestei legi ar avea de cîștigat cei care au cumpărat în scop speculativ terenuri sau imobile, nu stau în picioare. Modul în care va arăta forma finală a legii ar trebui să protejeze strict familiile afectate de evoluția valutară în procesul achiziției casei în care locuiesc, a căror speculație a fost doar împrumutarea unor bani într-un moment total nepotrivit și într-o valută care nu ar fi trebuit aprobată de BNR pentru creditare. Această lege le va da posibilitatea celor prinși în coșmar să se elibereze, chiar dacă vor pierde ce au plătit. E dreptul lor și pe acesta chiar nu cred că ar trebui să li-l ia cineva.