
Cum a reușit domnul Liviu Dragnea să se descotorosească de orice umbră de contracandidat la șefia PSD? Simplu. Cu rînjetul mustăcios de șobolan gri cu care s-a cățărat mereu, abil, pe draperia politică. De ce își permite Liviu Dragnea să scuipe pe democrație, tocmai acum, cînd pare a fi ajuns în vîrful piramidei? Pentru că poate. Și pentru că știe cîte parale fac capetele plecate care i-au servit drept scară. O armată de pesediști care se lasă călcați în picioare, într-o mocirlă care l-a oripilat pînă și pe vicleanul Ion Iliescu. Și totuși, cînd cel mai mare partid din România este dispus să-și arunce la coș principiile (dacă le-a avut vreodată), cînd este dispus să-și umilească membrii la urne, să-și eviscereze de bună voie fragilele libertăți doar ca să legitimeze un joc sinistru al ipocriziei și minciunii, experimentul periculos al candidatului unic - cel mai iubit și stimat - sigur te întrebi cine sînt oamenii din spatele siglei de partid. Ai putea la fel de bine să spui că nu-ți pasă. E partidul lor, lătura lor, n-au decît să și-o molfăie la urnele lor slinoase. Este partidul lor, ce-i drept, dar în zoaiele astea se scaldă partidul majoritar de guvernămînt al acestei țări. Ei, păpușarii din spatele siglei, mișcă sforile țării. Iar constatarea ar trebui să ne dea frisoane.
Pe vremea lui Ceaușescu, oamenii ieșeau de frică la vot. Ce-i scoate la această reînviată mascaradă pe pesediști? De cine s-ar putea teme cei 12.000 de votanți din județul Brașov? Ce teamă i-ar putea împinge pe cei 6.000 de votanți ai PSD din orașul nostru să se încoloneze ca o flască nevertebrată în fața urnelor interne, ca să-și pună X-ul, ca analfabeții de pe vremuri, pe marele și unicul lor conducător penal.
Nu de teamă fac asta. Ci din convingere sau lașitate fac ei asta. De aceea, trebuie să ne temem noi. Pentru că la acest parastas al democrației sînt părtași mii și mii de oameni, dar și deputații și senatorii pe care i-ați votat și care ne mai cer o dată, măcar o dată-ultima dată, votul. Printre cei care vor pune X pe democrație pe 11 octombrie sînt și cei patru brașoveni care se agită să ajungă în fotoliul de primar făcînd temenele domnului Dragnea. Acest candidat unic Dragnea care, cu rînjetul mustăcios de șobolan gri cu care s-a cățărat mereu, abil, pe draperia politică, ne și explică noua sa democrație: Nu este un sistem comunist, după părerea mea este un sistem ultrademocratic, în condițiile în care toți membrii de partid își pot manifesta dorința și încrederea în lider. Mie mi se pare că este exercițiul de democrație maxim. Peste asta nu mai există. Zici?! Și dacă,
pe modelul ultrademocratic, viitorul președinte nici nu va mai candida și va fi ales?