
Nu mi-am dorit niciodată rolul indignatului de serviciu! Îmi este chiar silă de materialele populiste în care, în numele poporului obidit, sînt înfierați reprezentanții exploatatorilor. Nu reușesc însă să găsesc un ton potrivit dozei de nesimțire a celor care populează astăzi Palatul Parlamentului. Pe ce ton ar trebui scris despre o posibilă majorare a salariilor parlamentarilor? Știm că au cu toții cheltuieli, știm că unii nu se încadrează în cei 4.500-6.000 de lei din prezent, la care se adaugă sumele forfetare. Și știm și munca de calitate pe care o fac, ritmul extenuant al activității lor, vacanțele ca și inexistente și faptul că au ajuns acolo forțați de împrejurări, de soarta nedreaptă și că au fost induși în eroare. La partid nu li s-a spus cît vor avea de dat. Nimeni nu le-a spus nici cît vor avea de luat sau de cotizat. Nici faptul că vor veni vremuri ca cele de astăzi cînd, coleg după coleg, vor cădea retezați de DNA precum pădurile în județul Harghita. Abia și-au votat pensiile nesimțite de care scriam nu de mult. Nu toți. Doar cei de la putere. Cei ai PNL-ului, absenți în momentul votului, s-au mulțumit cu un: Să fie primit!
Au fost de acord, indiferent de culoarea politică, cu majorarea salariilor celor 48 de prim demnitari ai statului, în frunte cu premierul și președintele. Azi se îmbulzesc la tribună și unii, și alții anunțînd că ei nu susțin această ordonanță a majorărilor agreate deunăzi. Pas de mai pricepe ceva...
9.000 de lei net de la 1 septembrie este nu cireașa de pe tort, ci chiar moțul din vîrful rahatului. E tot ce le mai lipsește.
Într-o lume normală, astfel de oameni ar ieși cu Tab-ul din scara blocului sau din curtea casei pentru a nu fi scuipați sau chiar linșați de cei care i-au votat. La noi lucrurile se tranșează în talkshowuri plictisitoare în care aceiași atotcunoscători ai micului ecran vor răsuci pe toate părțile această temă a lefurilor parlamentarilor pînă cînd nu va mai rămîne nimic din ea. Opinia publică o va accepta resemnată și indiferentă ca fiind parte din ciclul cretinătăților văzute în emisiunile tabloide. Va rămîne un singur lucru: o majorare fără motiv a salariilor unor oameni care, dacă ar fi plătiți pe criterii de performanță, destui dintre ei ar trebui să aducă bani de acasă...