
Sigur nu este întîmplãtor faptul cã Braºovul ocupã un onorant loc doi în topul naþional al promovabilitãþii bacalaureatului, fiind depãºit doar de Cluj. ªi tot neîntîmplãtor cred cã primele locuri din acelaºi top sînt ocupate de oraºele din centrul þãrii Clujul, Braºovul, Sibiul ºi Alba, acestora adãugîndu-li-se Bacãul. În fapt, exceptînd Harghita, unde probabil examenul la limba ºi literatura românã a fãcut ravagii, codaºele clasamentului sînt grupate în sudul þãrii: Giurgiu, Cãlãraºi, Teleorman, Mehedinþi, Gorj ºi, surprinzãtor, Constanþa, cumva fieful Ponta-Dragnea, dacã am alãtura statisticile electorale. Aº fi fost tentat sã pun aceste rezultate pe baza sãrãciei, dar Botoºaniul ºi Vasluiul mi-au infirmat zdrobitor aceastã posibilã ipotezã. ªi nu sînt chiar cele mai bogate judeþe.
Faptul cã promovabilitatea generalã a înregistrat o cotã de 66,41%, cum n-am mai vãzut de prin 2010 dacã nu mã înºel, este un lucru bun. Dar cît ar fi fost procentul real dacã s-ar fi socotit ºi cei peste 50.000 de elevi neprezentaþi în acest an sau cei peste 400.000 din ultimii patru ani? Sigur statistica ar arãta altfel. ªi sã nu uitãm cã nu vorbim doar de statistici. Vorbim de persoane, de tinerii din spatele acestor cifre, de al cãror viitor nu pare interesat nimeni.
Ca sã termin într-o notã optimistã, nu pot sã nu salut faptul cã braºoveanca absolventã cu zece pe linie a anunþat cã va rãmîne
sã studieze în Braºov. ªi nu orice: româna-chineza, o secþie nou-înfiinþatã a Facultãþii de Litere care pare sã aibã deja un mare viitor. Poate acest lucru ar putea fi perceput ca un semn spre cum ar trebui orientat învãþãmîntul universitar braºovean pentru a supravieþui timpurilor ce vor urma.