Hai la Balul Măscăricilor!

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 04.03.2011

• Duminică sîntem invitaţi la primul Bal al Măscăricilor, organizat după 60 de ani în Şchei
• Alaiul va trece pe str. Căpitan Ilie Birt, str. Prundului, str. Poarta Şchei, pînă la Centrul Cultural „Reduta“

În zilele care preced postul Paştelui, în toată lumea se dezlănţuie carnavalurile. Celebre sînt festivalurile de la Rio şi Veneţia, dar, mai nou, avem şi la Prejmer un Fasching al mascaţilor. Harta carnavalurilor din România se îmbogăţeşte cu tot mai multe localităţi care ţin să reînvie tradiţia trecerii de la iarnă la primăvară printr-o petrecere cu măşti. Începînd din acest an, Braşovul intră şi în el în hora carnavalurilor, cu primul Bal al Măscăricilor, un obicei vechi din Şchei, reînviat după 60 de ani. Duminică, braşovenii sînt invitaţi la parada şcheienilor care vor trece deghizaţi în diferite personaje pe străzile din centrul istoric.

O tradiţie reînviată după 60 de ani

E vremea carnavalurilor! Au început în februarie şi se vor încheia pe 9 martie. Milioane de oameni se maschează şi ies pe străzi, ca să se bucure împreună de venirea primăverii. Spiritul carnavalului cuprinde întreaga suflare, de la localnici, la turişti, care petrec, cîntă şi dansează, se bucură de viaţă, dar, mai cu seamă, poartă măşti. Braşovul nu a avut un astfel de carnaval, deşi mai toate oraşele mari organizează festivaluri cu măşti. Începînd din acest an, intrăm şi noi în circuitul carnavalurilor de primăvară printr-o manifestare tradiţională, uitată vreme de 60 de ani, şi reînviată acum de şcheieni. Balul Măscăricilor s-a pierdut după Al Doilea Război Mondial. S-a păstrat doar în memoria braşovenilor din Şchei şi, din cînd în cînd, în cerc restrîns, între trei familii: Pestrea, Ancăl şi Tănase. Dar, tot depănînd amintiri despre carnavalul de altădată, şcheienilor le-a venit ideea de a reînsufleţi această tradiţie. Asociaţia Şcheii Braşovului, constituită la începutul acestui an, şi-a propus să organizeze prima ediţie a primului bal mascat din Braşov. Aşa că, duminică, vom avea Balul Măscăricilor, la care sînt invitaţi toţi braşovenii dornici de distracţie.

Gogoşi, rachiu şi muzică

Ce însemna Balul Măscăricilor pentru şcheienii de odinioară? „Eu nu-l numesc carnaval, fiindcă nu semăna cu cel de la Veneţia. Nu era nici Fasching. Balul nostru era o petrecere cu o notă aparte. În primul rînd predomina umorul, socializarea. Oamenii petreceau seara împreună, tot Şcheiul se însufleţea de Lăsata Secului“, povesteşte Marcela Moraru, o şcheiancă ale cărei amintiri din copilărie păstrează şi acum imagini vii ale sărbătorii. De pe fiecare stradă curgeau alaiuri de costumaţi care erau întîmpinaţi la porţi cu croapăne (gogoşi) şi krampampuli (rachiu tradiţional din zahăr ars şi chimen). Grupurile cîntau şi dansau pe muzica acordeoniştilor şi chitariştilor. Un dans se numea „Ardeleanca“, în care un bărbat dansa cu două femei. „Bunica mea avea voce foarte frumoasă şi se pricepea să chiuie“, completează şcheianca atmosfera carnavalului. „După război se auzeau şi iodlere“, adaugă Gheorghe Tănase, consilier local şi fiu al Şcheiului.
Practic, la Balul Măscăricilor venea toată lumea, străzile cartierului se luminau şi răsunau de voie bună. Spre final, alaiurile se opreau la cîrciuma lui Moşoiu sau la cea a lui Badea şi continuau petrecerea. Iar dacă nu se îndurau să se despartă, mergeau acasă la unul din ei şi stăteau de poveşti pînă dimineaţa.

„Şi ce-am vorbit, n-am vorbit!“

Acum 60 de ani, oamenii nu se costumau ca astăzi, nu purtau haine dichisite, fiindcă scopul manifestării nu era să-ţi etalezi puterea financiară, ci imaginaţia şi simţul umorului. „Costumele erau improvizate. Îşi luau hainele pe dos, trăgeau un ciorap pe faţă, se mîzgăleau să pară cît mai haioşi. Unii îşi croiau singuri costume. Alţii închiriau de la Gebauer, care avea magazin în Piaţa Sfatului. Iar dacă voiau să-şi aducă aminte cum s-au costumat, mergeau la săsoaica Greiner, care făcea fotografii în studio. Din păcate, imagini de la Balul Măscăricilor nu s-au păstrat“, spune Eugen Moga, prim-vicepreşedinte al asociaţiei. „De exemplu, mama mare se costuma în marinar“, îşi aminteşte Marcela. Era o adevărată întrecere între grupurile de pe diferitele străzi, care are costume mai ingenioase, mai haioase şi la care cîntă muzica mai tare. Dar, mai ales, întrecerea era în lepşituri.
„Oamenii îşi făceau poante, se provocau în duel verbal. Erau atît de aprige aceste ironii încît aveai impresia că se ceartă. Dar acest lepşit nu era decît o scenetă între prieteni care se termina întotdeauna cu vorba: «Şi ce-am vorbit, n-am vorbit!». Sau «Şi ce-am vorbit să rămîie de nimic», în sensul de «Rămînem prieteni, nu e nicio supărare»“, explică Tănase. Balul Măscăricilor era un spectacol unic, greu de comparat cu orice altă tradiţie românească şi, în orice caz, complet diferită de un carnaval clasic.

Parada Măscăricilor

„Cînd am început să povestim despre bal, fiecare şi-a adus aminte de cîte ceva. Aşa că, am zis, de vorbit am tot vorbit, ce-ar fi să facem acest bal?“, povesteşte Marcela cum s-a născut ideea readucerii la viaţă a vechii tradiţii din Şchei. Aceasta este şi prima acţiune a recent înfiinţatei asociaţii care şi-a propus să reabiliteze tezaurul cultural uitat al Braşovului. În spiritul manifestărilor de Lăsata Secului, nu se putea alt eveniment mai potrivit decît Balul Măscăricilor. Celor trei inimoşi şcheieni li s-au adăugat şi Nelu Bucă, Vasile Căpăţînă, Florian Moraru, dar şi directorul Muzeului de Etnografie Braşov, Ligia Fulga. Şi-au unit forţele şi au organizat astfel prima ediţie. Duminică, la ora 14.00, participanţii se strîng în faţa grădiniţei din curtea Bisericii Sfînta Treime de Pe Tocile. Alaiul, animat de interpreţi la acordeon, solz de peşte şi fluier, va coborî pe traseul str. Căpitan Ilie Birt, str. Prundului, str. Poarta Şchei pînă la Centrul Cultural „Reduta“. Începînd cu ora 16.00, mascaţii vor porni balul. Braşovenii care vor fi în sală vor vedea momente vesele, muzicale, concursuri de bancuri şi tradiţionalul concurs de lepşituri. Va fi organizată şi o tombolă cu obiecte confecţionate de şcheieni, iar cel mai interesant costum va fi premiat. Nu vor lipsi croapănele şi bufetul suedez, pe care organizatorii îl numesc bufet trocăresc.

Încă din antichitate

• Carnavalul îşi are originile în ritualurile din Egiptul Antic închinate zeului Osiris. Romanii sărbătoreau Lupercaliile la începutul primăverii, o perioadă de excese alimentare. Termenul „carnaval“ provine din expresia „carne levare“ (lat. renunţare la carne), care a început să fie folosită înainte de Evul Mediu, cînd locuitorii din Nisa, înainte de Postul Paştelui, se îndestulau cu bunătăţi de tot felul. În acele zile, orice om, ţăran sau personalitate de vază, putea să glumească pe seama celorlalţi, ascuns în spatele unei măşti. Cea mai veche atestare documentară a Carnavalului de la Veneţia datează din 2 mai 1268, iar obiceiul purtării măştilor s-a înrădăcinat două sute de ani mai tîrziu. Cea mai obişnuită deghizare era masca albă cu nas încovoiat, asortată cu o pelerină neagră şi un tricorn. În zilele noastre, cele mai cunoscute carnavaluri sînt cele de la Veneţia şi Rio de Janeiro.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: