10 pandemii care au schimbat istoria

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 20.03.2020

Cu toată dezvoltarea pe care a cunoscut-o medicina, aceste epidemii reprezintă modul prin care natura ne aminteşte că în ciuda celor mai mari eforturi ale noastre, ea a fost şi va rămâne în postul de control. Lista cu cele mai mari epidemii din istorie nu este foarte lungă, însă, atunci când aceste boli au apărut, dezastrul a fost de neîmpiedicat, scrie life.ro. Cele mai mari epidemii din istorie s-au soldat cu milioane de morţi, iar unele dintre boli mai fac încă mii de victime în fiecare zi. Cu toată dezvoltarea pe care a cunoscut-o medicina, aceste epidemii reprezintă modul prin care, în ciuda celor mai mari descoperiri ştiinţifice, natura îşi cere drepturile.

Epidemia de variolă

Americile colonizate: în anii 1600
Imediat ce Lumea Nouă a fost descoperită de exploratorii europeni, mulţi dintre nativii americani au fost osândiţi. Coloniştii europeni au adus cu ei şi boli la care ei dobândiseră imunitate, dar la care nativii americani nu fuseseră niciodată expuşi. Fără o imunitate naturală, aceşti nativi au fost vulnerabili în faţa bolilor străine, în special a variolei. Odată pătrunsă în rândul populaţiei native, variola s-a răspândit foarte repede pe continent şi a contaminat nenumărate triburi locale. Se estimează că au murit în jur de 90 de milioane de nativi americani din cauza acestei epidemii. Un vaccin împotriva variolei a fost în 1796, însă şi azi mai sunt izbucniri ale acestui virus.

Epidemia de Ciumă Bubonică

Europa şi Asia: între 1314-1351
Amintită adesea sub numele de „Moartea Neagră”, cea mai mare pandemie de ciumă bubonică a ucis un număr foarte mare al populaţiei în jurul anului 1300. Ciuma bubonică începuse să dea târcoale de ceva vreme, însă termenul de „Moartea Neagră” se referă la o perioadă de timp de patru ani care a omorât aproape două treimi din populaţia Europei. Ciuma Bubonică este considerată a fi prima pandemie adevărată care s-a răspândit rapid şi eficient cu ajutorul şobolanilor şi a altor rozătoare la început, iar apoi de la om la om.
În mod deloc surprinzător, această epidemie a perturbat complet societatea europeană, economia şi politica, lăsând o cicatrice adâncă în istoria continentului. Ca un lucru interesant trebuie amintit următorul aspect: şobolanii sunt purtători de ciumă bubonică, însă există un motiv indirect pentru care rozătoarele au ajuns să răspândească atât de repede această boală. În 1232 Papa a declarat pisicile ca fiind ale lui Satana. În următorii 100 de ani, milioane de pisici au fost strangulate, permiţând şobolanilor să se înmulţească exponenţial fără nicio barieră din partea prădătorului lor natural.

Epidemia de febră galbenă

Philadelphia, Statele Unite ale Americii: în 1793
În vara anului 1793, un vapor cu refugiaţi din Caraibe ajungea în Philadelphia, unul dintre cele mai mari şi aglomerate porturi din America. Refugiaţii aduceau cu ei febra galbenă, o potenţială boală letală răspândită de ţânţari – lucru imposibil de prevenit având în vedere umiditatea oraşului şi lunile călduroase de vară. Mulţi localnici au plecat din oraş, însă se estimează că în acea vară au murit peste 2000 de persoane din cauza febrei galbene. Febra galbenă există şi azi, cauzând un număr de aproximativ 30 de mii de decese anual, în special în ţările subdezvoltate din punct de vedere economic, unde tratamentul nu este de găsit.

Epidemia de Tifos

Europa: anii 1600 şi între 1914 şi 1918
Tifosul este o boală infecţioasă extrem de contagioasă care se răspândeşte cel mai uşor şi repede la populaţia care trăieşte în cartiere aglomerate. În anii 1600, tifosul a înconjurat oraşele europene şi foarte curând s-a răspândit pe tot continentul, curmând peste 10 milioane de vieţi. A doua epidemie a apărut în timpul Primului Război Mondial când România, Polonia şi Rusia şi-au văzut soldaţii decimaţi de boală. Din nou, răspândirea rapidă a bolii infecţioase poate fi pusă pe seama condiţiilor de viaţă insalubre din timpul războiului.

Holera

Asia, Orientul Mijlociu, Europa şi America: din 1817 până în prezent
Au fost 7 epidemii de holeră încă din secolul al XIX-lea şi până azi, deşi boala bântuie de mii de ani. Holera fusese o boală comună în unele regiuni din India, însă în 1817 comercianţii care călătoreau pe râul Gange au răspândit-o pe tot continentul. Până în 1930 holera a ajuns şi în ţările Europei şi în America, cauzând mai multe explozii de epidemie. Cea mai severă epidemie de holeră a apărut în Iraq, unde peste 18 mii de oameni au fost ucişi într-o perioadă de 3 săptămâni în anul 1921. Din păcate, izbucniri ale holerei mai apar şi azi, iar cifrele arată aproximativ 3-5 milioane de cazuri anual, cu un raport de 120 de mii de morţi.

Epidemia de Gripă Spaniolă

În întreaga lume: 1918
Epidemia de gripă care a curmat vieţile a zeci de milioane de oameni pe parcursul unui singur an, a fost una dintre cele mai mari şi mortale epidemii înregistrate în istorie. În timpul acestei manifestări globale, despre care se estimează că a infectat aproximativ o treime din populaţia planetei, mai mulţi oameni au fost omorâţi de gripă decât au fost omorâţi în Primul Război Mondial.
Gripa Spaniolă a fost împrăştiată în toată lumea de soldaţii care se întorceau acasă, mulţi dintre ei infectaţi din timpul războiului.
Această epidemie globală a dus la închiderea afacerilor, a şcolilor şi a lăsat mii de copii orfani. Această tulpină specială de gripă este similară cu tulpinile pe care le vedem azi, însă era caracterizată de acumularea excesivă de lichid în plămâni.

Poliomielita

Statele Unite ale Americii: A început în anul 1916 şi a atins punctul culminant în 1952
Mulţi oameni de ştiinţă cred că virusul poliomielitei dădea târcoale de mii de ani, însă, în America începutului de secol XX această boală a creat o epidemie care a cauzat panică în întreaga ţară. Prima apariţie s-a înregistrat în 1916, însă vârful epidemiei a fost atins în 1952, când s-au raportat peste 58 de mii de decese. Boala a afectat mii de oameni de-a lungul deceniilor, ducând la instaurarea panicii şi a situaţiilor de carantină prelungite. După 1952, boala a omorât aproximativ 6000 de oameni şi a lăsat mult mai mulţi paralizaţi. Odată contactat, virusul nu avea leac, însă în 1950 Dr. Jonas Salk a inventat vaccinul împotriva poliomielitei. Mulţumită acestei invenţii şi altor vaccinuri eficiente, America nu a mai înregistrat cazuri de poliomielită din 1979.

SARS (Sindromul Acut Respirator Sever)

Asia, America de Nord şi de Sud, Europa: 2003
SARS provine din Asia şi s-a răspândit rapid prin contactul cu fluidele unei persoane infectate, inclusiv picăturile microscopice de mucus sau salivă care ajung în aer prin strănut sau tuse. Din această cauză, a crescut popularitatea măştilor chirurgicale purtate de oameni în locuri publice. Sindromul acut respirator sever (SARS) a infectat foarte multe ţări, raportul fiind de 8000 de persoane bolnave şi 774 de decese înregistrate până în iulie 2003, când s-a reuşit punerea sub control a epidemiei.

Ebola

Africa: 2014
Virusul fatal Ebola s-a transmis la oameni prin contactul cu animalele sălbatice, iar apoi s-a răspândit rapid de la o persoană la alta în toată Africa centrală şi de vest. Au mai fost şi alte manifestări ale virusului Ebola în trecut, însă în 2014 a fost cea mai rea epidemie din istorie. Boala s-a răspândit în sate şi comunităţi locale ca focul de preerie, populaţia beneficiind de un sistem de sănătate sărac sau inexistent, lipsa infrastructurii punând bazele unei panici de amploare. Foarte mulţi voluntari care au mers în Africa să ajute la vindecarea bolnavilor s-au infectat şi ei, iar rata de fatalitate s-a ridicat la 50% dintre victime. În trecut, rata de fatalitate a virusului Ebola a fost de 90% dintre cazurile de bolnavi, însă, la momentul respectiv nu s-a instaurat starea de epidemie. Până în noiembrie 2015, boala a curmat 11314 vieţi. Noi cazuri de Ebola mai sunt şi azi raportate, dar în cea mai mare parte boala este ţinută sub control pentru a nu se mai transforma într-o epidemie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: