Braşoveanul care a înfruntat Al-Qaida

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 11.03.2011

• Braşoveanul Michael Radu a fost unul dintre cei mai mari analişti ai lumii în problema terorismului islamic

Atunci cînd apare un subiect fierbinte în politica internaţională, ne-am obişnuit să-i auzim comentînd pe Adrian Cioroianu, Adrian Ursu, Victor Ciutacu şi alţi diletanţi. Dar avem şi politologi de mare clasă. Braşoveanul Michael Radu a fost unul dintre cei mai străluciţi analişti ai terorismului din America. Nu şi din România, unde nu a fost suficient de cunoscut. Michael Radu, fiu al Şcheilor, un nume de referinţă în ştiinţele politice, e vehiculat mai cu seamă astăzi, 11 martie, Ziua Europeană a Victimelor Terorismului, cînd se împlinesc 7 ani de la cumplitele atentate de la Madrid.

Madrid, 11 martie 2004

În dimineaţa zilei de joi, 11 martie 2004, zece rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri din Madrid. Au murit pe loc 181 de oameni, încă 17 la spital, iar 1.467 au fost răniţi. Printre morţi au fost şi 15 români, care mergeau la muncă în acea dimineaţă. Victimă a exploziilor a fost şi săceleanul Budi Tibor. Forţele de securitate au găsit şi alte trenuri încărcate cu explozibil, care urmau să fie detonate la sosirea ambulanţelor. În primă fază, atacurile au fost atribuite organizaţiei ETA, apoi, bănuielile s-au mutat asupra grupărilor teroriste islamiste, în special Al-Qaida. Deşi nici azi nu e clar cine a fost autorul masacrului, nu încape nicio îndoială că e vorba de o organizaţie teroristă. Parlamentul European a declarat ziua de 11 martie Ziua Victimelor Terorismului. Iar analiştii au încercat să descîlcească originile şi sensul acestei tragedii fără sens. Printre cele mai pertinente păreri, cea a braşoveanului Michael Radu a făcut înconjurul lumii: grupul terorist a acţionat pentru a crea impresia că există o prezenţă centralizată Al-Qaida în Europa. În realitate, nu e exclusă o colaborare ETA-Al-Qaida. Peste trei zile, alegerile au fost cîştigate de către socialistul Jose Luis Rodriguez Zapatero, un adversar declarat al războiului din Irak. „Scrutinul din 14 martie din Spania este o veste proastă pentru adversarii terorismului“, anunţa Michael Radu la acea vreme.

Europa, atenţie la terorişti!

Michael Radu a fost expert în probleme de securitate, cercetător principal la Foreign Policy Research Institute, Philadelphia, SUA, coordonatorul Centrului de Studii Asupra Terorismului, Antiterorismului şi Securităţii Naţionale. Cunoştea în cele mai mici detalii mişcările grupurilor islamiste, pe care le-a inventariat într-un studiu. Ştia despre fiecare arab emigrat în Europa din ce ţară provine şi dacă simpatizează cu ideologia jihadului. Unii spun că moartea analistului, pe 25 martie 2009, poate ascunde o legătură secretă cu domeniul lui de cercetare. Cert e că specialistul şi-a promovat în zeci de cărţi şi articole soluţiile contra răspîndirii terorismului, în special în Europa. „Detenţia preventivă din Marea Britanie a persoanelor suspectate de terorism sau interdicţia grupurilor cunoscute ca fiind legate de terorism din Germania sînt deseori respinse de către instanţele judecătoreşti. Spania se limitează să anihileze doar terorismul intern, ETA. Atîta timp cît împotriva terorismului se luptă doar cu măsuri legislative, problema va rămîne nerezolvată în Europa“, preciza el într-un studiu. Atrăgea atenţia celor ce cred că în ţara lor nu e posibil un atac terorist că obiectivul radicaliştilor este „eliminarea tuturor formelor de state-naţiuni. Teroriştii islamici nu sînt implicaţi într-un război cu anumite civilizaţii, ci sînt împotriva civilizaţiei de orice fel“.

Predicţii confirmate

Atenţia lui Michael Radu s-a concentrat asupra regimurilor şi evenimentele din Africa, Asia, Americi şi Europa. Preocupările lui asupra rebelilor au început încă din anii ‘80. După căderea comunismului, în anii ‘90, s-a concentrat asupra transformărilor din ţările ieşite de sub influenţa URSS-ului. A fost printre primii politologi care a prezis apariţia mişcărilor islamice teroriste, multe din ele născute din foste organizaţii marxiste sprijinite de URSS. De fapt, Michael Radu a prezis în revoluţia islamică din 1979 din Iran preludiul noii ere islamice. A fost primul expert care s-a încumetat să susţină că autorii atacului terorist din 11 septembrie nu au fost musulmani săraci, cum s-au grăbit alţi analişti să-i caracterizeze, ci că aparţineau clasei de mijloc, concept în sfîrşit înţeles de teoreticienii renaşterii islamice. A criticat interveţia în Iugoslavia a SUA sub administraţia Clinton, în special episodul Kosovo, într-o vreme cînd americanii au fost susţinuţi de mai toate statele, mai ales de către cele din NATO. În 1993 a monitorizat alegerile din Cambodgia, Peru, Guatemala, dar şi din România. Considera Revoluţia Română o lovitură de stat pornită dintr-o manifestare spontană. Cît despre viitorul notru, Michael Radu crede că sîntem o armă în mîinile americanilor „de blocare a ambiţiilor Moscovei în bazinul Mării Negre“. Faţă de Rusia, e bine să avem un ministru de externe bun, altfel nu vom vedea în veci tezaurul şi nici nu va fi posibilă unirea cu Moldova.

Cu dosar la Securitate

Pentru Michael Radu, studiul extremismului nu era doar o pasiune, ci o dorinţă de a salva lumea de acest flagel. Gustul pentru politică l-a descoperit în timpul studenţiei, la Cluj. Fiu al Şcheiului, născut în 29 aprilie 1947, Michael Radu a absolvit Liceul Andrei Şaguna, apoi Facultatea de Istorie a Universităţii Babes-Bolyai, secţia de istorie a artei. În anii studenţiei, a fost anchetat de Securitate, după ce a scris un articol despre Heidegger. A locuit în casa filosofului D.D. Roşca, al cărui nepot era. Braşoveanul s-a mutat la Sibiu şi a lucrat la muzeul Bruckenthal, unde a scris peste 400 de recenzii despre pictorii olandezi. Mama lui, Ana Adams, născută în Rockford, Illinois, într-o familie de români emigraţi înaintea primului război mondial, se repatriase în locul natal, Ocna Sibiului. Dar venirea comunismului le-a adus numeroase necazuri. Rudele lui Michael au fost persecutate şi trimise la Canal. Michael şi-a luat mama şi a plecat în SUA în 1977. A lucrat pe unde a apucat ca să se întreţină. S-a căsătorit cu Patricia. A fost admis la Columbia University pentru un masterat în istorie şi un doctorat în ştiinţe politice pe tema politicii sovietice în Lumea a Treia.

O dispariţie surprinzătoare

În 1981, analizele lui au fost apreciate la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia, unde a fost un reputat cercetător pînă în ultima clipă de viaţă. A publicat 14 cărţi şi sute de articole în International Law and Politics, a publicat în The Wall Street Journal, The New York Times, Newsweek, Associated Press, dar şi în presa românească. A fost o prezenţă respectată în toate cercurile academice americane. A fost şi conferenţiar în probleme de politică africană la University of the Witwatersrand, în Johannesburg, a condus cîteva agenţii guvernamentale americane. A călătorit în 40 de ţări, pentru documentare. Îşi stabilise o reţea de specialişti în întreaga lume, cu care ţinea legătura permanent. În momentul morţii sale, o carte aştepta să vadă lumina tiparului, alta era în manuscris, iar a treia, aflată în stadiul de propunere, se anunţa foarte incisivă. Colegii lui au fost şocaţi. Nu suferea de nicio boală, nu se aşteptau să moară în plină putere, la 61 de ani. Actualul preşedinte al Institutului, Harvey Sicherman, îşi aminteşte de Michael Radu ca de un agnostic total. „Dacă i-aş fi spus azi «Michael, bună dimineaţa! Soarele străluceşte pe cer!», el ar fi răspuns cu un zîmbet sceptic: «Eşti sigur?»“.

Cele mai sîngeroase atentate

- 20 martie 1995, Tokyo: Adepţii cultului japonez Aum Shinrikyo au comis cinci atacuri cu gaz sarin la metrou. Victime: 15 morţi şi 50 de răniţi.
- 2002, Moscova: Într-un teatru, gazele forţelor speciale ruse, care voiau să anihileze teroriştii, au ucis şi ostaticii. Victime: 130 de morţi.
- 11 martie 2004, Madrid: zece încărcături explozive au fost detonate în patru trenuri. Victime: 191 de morţi şi 1.800 de răniţi.
- 3 septembrie 2004, Beslan, Rusia: teroriştii au intrat într-o şcoală. Victime: 336 de morţi, din care aproape jumătate copii.
- 7 iulie 2005, Londra: trei trenuri şi un autobuz au fost aruncate în aer. Victime: 52 de morţi şi 700 de răniţi. Atentatele au fost comise de patru musulmani de naţionalitate britanică.
- 11 iulie 2006, Mumbai, India: Opt explozii au avut loc în tren. Victime: 200 de morţi şi 800 de răniţi.
- 29 martie 2010, Moscova: Două femei-kamikaze aparţinînd grupărilor separatiste cecene au detonat bombe în metrou. Victime: 39 de morţi şi peste 60 de răniţi.
- 24 ianuarie 2011, Moscova: Un atentator sinucigaş a detonat o bombă artizanală în aeroport. Victime: 35 de morţi şi 152 de răniţi.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: