Primul imn hip-hop al Braşovului

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 22.01.2011

• Cunoscutul raper XXXCassanova a compus o piesă dedicată Braşovului
• El vrea să transforme melodia „Braşov City“ într-un imn oficial al oraşului din poveste

Unul dintre raperii emblemă ai hip-hop-ului braşovean este XXXCassanova. De 20 de ani compune, interpretează şi-şi realizează singur clipurile care i-au adus faimă în comunitatea rap. Întors dintr-o călătorie care a durat 10 ani, el a compus zilele trecute o melodie în care e vorba despre oraşul lui natal. Ca să nu mai auzim doar despre Pantelimon. Este prima piesă rap dedicată Braşovului şi una dintre puţinele cu pretenţie de imn. El speră ca „Braşov City“ să ajungă să fie fredonat de toţi braşovenii care sînt mîndri de oraşul lor. Melodia în care e vorba de istoria, atracţiile turistice şi societatea de ieri şi de azi a Braşovului s-a născut în numai două săptămîni. În versurile lui, XXXCassanova vorbeşte despre teutoni, Andrei Mureşianu, Revolta din 15 Noiembrie 1987, marii sportivi braşoveni, urşii din Răcădău, Biserica Neagră, Casa Sfatului, Sinagogă, Fecioara Maria, cartierele Braşovului, Strada Republicii, într-un cuvînt - simbolurile oraşului. Textul are cadenţa ritmului rap, e scris pe limba tuturor şi e uşor de reţinut. Linia melodică este inspirată dintr-un vechi cîntec medieval, „Intra verna quando somos“, al cărei autor e necunoscut. Nimic mai potrivit pentru Braşov, un oraş cu rădăcini medievale. Dacă adăugăm şi ilustraţia folosită în clip, gravurile de epocă, dar şi imaginile din oraşul de azi, melodia „Braşov City“ devine una originală nu numai în peisajul muzicii rap, ci şi al cîntecelor despre Braşov din toate timpurile.

Trupele rap din Braşov sînt foarte puţin promovate, dar asta nu înseamnă că sînt mai prejos faţă de cele din Bucureşti. Unul dintre raperii emblemă ai hip-hop-ului braşovean este XXXCassanova. De 20 de ani compune, interpretează şi-şi realizează singur clipurile care i-au adus faimă în comunitatea rap. Întors dintr-o călătorie care a durat 10 ani, el a compus zilele trecute o melodie în care e vorba despre oraşul lui natal. Ca să nu mai auzim doar despre Pantelimon. Este prima piesă rap dedicată Braşovului şi una dintre puţinele cu pretenţie de imn. El speră ca „Braşov City“ să ajungă să fie fredonat de toţi braşovenii care sînt mîndri de oraşul lor.

Rap pe muzică medievală

Raperii din România se întrebau oare ce mai face XXXCassanova? Mai compune sau s-a făcut familist? Zilele trecute, braşoveanul le-a răspuns printr-un nou clip, intitulat „Braşov City“. XXXCassanova nu a renunţat la rap, chiar dacă paşii l-au purtat pe toate meridianele şi viaţa lui s-a schimbat. Tocmai fiindcă a călătorit mult şi a văzut şi alte lumi, şi-a dat seama că Braşovul este un oraş aparte care merită un imn al lui, evident, rap. Aşa s-a născut, în numai două săptămîni, o melodie în care e vorba de istoria, atracţiile turistice şi societatea de ieri şi de azi a Braşovului. În versurile lui, XXXCassanova vorbeşte despre teutoni, Andrei Mureşianu, Revolta din 15 Noiembrie 1987, marii sportivi braşoveni, urşii din Răcădău, Biserica Neagră, Casa Sfatului, Sinagogă, Fecioara Maria, cartierele Braşovului, Strada Republicii, într-un cuvînt simbolurile oraşului. Textul are cadenţa ritmului rap, e scris pe limba tuturor şi e uşor de reţinut. Linia melodică este inspirată dintr-un vechi cîntec medieval, „Intra verna quando somos“, al cărei autor e necunoscut. Nimic mai potrivit pentru Braşov, un oraş cu rădăcini medievale. Dacă adăugăm şi ilustraţia folosită în clip, gravurile de epocă, dar şi imaginile din oraşul de azi, melodia „Braşov City“ devine una originală nu numai în peisajul muzicii rap, ci şi al cîntecelor despre Braşov din toate timpurile.

Dana Nălbaru, parteneră de scenă

Cine este XXXCassanova? Cum îi spune şi numele de scenă, este un raper care a cîntat cîndva un rap erotic, care ar fi făcut orice domnişoară să roşească. Aşa erau vremurile, încerca să se impună cu ceva original pe plaja românească, şi chiar a reuşit, făcînd o inovaţie de stil, ce-i drept, deocheată. A avut şi ceva probleme cu autorităţile, care i-au confiscat CD-urile de pe tarabe. Acea perioadă a trecut, acum are compoziţii decente, dar, în amintirea debutului său, şi-a păstrat un XXX. „Am lovit scena în clasa a XI-a. Eram elev la Liceul «Unirea» şi am dansat break-dance la o serbare. Un an mai tîrziu, m-am afirmat ca MC (Master of Ceremony). Apoi, ca să mă fac cunoscut, mi-am luat numele Cassanova. Prima piesă, «Viaţa în şomaj», a ajuns şi pe o casetă video. Cineva m-a sfătuit să merg pe teme erotice şi am ajuns celebru cu ele“, îşi aminteşte raperul. Albumul din 1995 a fost primul album solo din istoria rapului românesc. Au urmat altele, cam cîte unul pe an. O vreme a cîntat cu Dana Nălbaru, înainte ca artista să se alăture celor de la Hi-Q. În 1998, văzînd că aici „se cam trage barca pe uscat“, a plecat să lucreze pe vas. Dar, în concediu, mai înregistra cîte o melodie, ca să nu piardă ritmul. În 2001, a scos o piesă cu toţi raperii braşoveni. Din 2006, nu s-a mai auzit nimic de el. Odată cu „Bagheta magică“, un clip foarte gustat de iubitorii genului, XXXCassanova părea că a amuţit.

O melodie „carte de vizită a Braşovului“

Vreme de 10 ani, braşoveanul a umblat pe mările şi oceanele lumii, în croaziere. Nu ca navigator, ci muncind cu contract pe vas, ca ospătar. „În fiecare port, coboram cu trepiedul în spate, îl instalam pe plajă şi mă filmam dansînd şi cîntînd. Apoi, procesam imaginile şi ieşea un clip. Am făcut clipuri prin toate locurile pe unde am trecut, inclusiv Antarctica“, povesteşte XXXCassanova. A realizat şi un film documentar despre viaţa lui pe vapor. Anul trecut, înarmat „cu o altă perspectivă asupra lumii“, a revenit în România iar, de anul acesta, e din nou pe val în muzică. „Mi-am dat seama că Braşovului îi lipsea o piesă a lui. Era de datoria mea de raper şi de braşovean să compun şi să dedic o melodie oraşului meu natal. «Braşov City» este o carte de vizită a Braşovului, ca un documentar, nu doar o piesă muzicală. M-am documentat întîi, aşa încît, în cele patru minute, am amintit toate elementele de faimă ale oraşului“, explică autorul „imnului neoficial al Braşovului“, membru în Uniunea Compozitorilor din România şi proprietar al mărcii XXXCassanova, înregistrată la OSIM.

„Braşov City“, o producţie „patriotică“

XXXCassanova îşi doreşte ca „Braşov City“ să ajungă la urechile tuturor braşovenilor, de toate vîrstele şi categoriile sociale. „Cei obişnuiţi cu manele vor face un efort intelectual ca să înţeleagă textul, elitele vor strîmba din nas, dar sînt sigur că, odată ascultat, mesajul meu va fi înţeles de către toţi braşovenii cu un dram de patriotism. De fapt, prin acest cîntec, pot face pentru Braşov mai mult decît au făcut politicienii“, crede autorul acestei propuneri de imn pe care îl consideră reprezentativ pentru Braşov. XXXCassanova, ajuns la vîrsta de 37 de ani, vrea să scrie de-acum încolo doar piese „patriotice“, despre „tot ce se întîmplă în România, din perspectiva cuiva care a văzut cele şapte continente. Vreau să deschid ochii românilor despre această societate imperfectă“. Aşa că să ne aşteptăm la o revenire prolifică a raperului, care nu vrea să-şi întemeieze încă o familie, „pînă nu mă descarc spiritual“. Promovată deocamdată doar pe YouTube, ultima lui aventură muzicală vrea să arate lumii întregi cît de frumos şi încărcat de cultură este Braşovul. Dacă autorităţile îşi vor da acordul, „Braşov City“ ar putea ajunge nu doar un hit hip-hop, ci chiar un imn al cetăţii.

Toată lumea cîntă şi dansează rap

• Hip-hop-ul este un gen cu priză tot mai mare în sfera politicului şi a comunicării mass-media. În România, sînt cunoscute cîteva melodii hip-hop care au fost desemnate imnuri pentru diverse campanii media. Cea mai prolifică trupă pare să fie „Paraziţii“, care a înregistrat mai multe melodii („Jos Cenzura“, „Noi vrem respect“, „100“) care au devenit hituri după ce au fost emblema unor emisiuni de televiziune. Politicienii români s-au aliat cu raperii în campaniile electorale, cel mai cunoscut imn electoral fiind „Ne-am săturat cît ne-au furat“, compus de un anonim. În 2004, Consiliul Europei a lansat pe piaţă un CD care include mai multe versiuni ale Imnului European, „Odă bucuriei“, printre care şi una hip-hop. Nu ar fi nimic exagerat ca „Braşov City“ să devină imnul oficial al Braşovului. Puteţi asculta melodia la adresa de Internet: www.youtube.com/watch?v=o6aB3k3NzqI.

„Din Şchei în Triaj, din Răcădău în Pasaj,
Din Steagu în Tractorul,
Pe tot teritoriul.
Braşovul e-n sezon,
Sezon după sezon.
De cînd se lasă neaua,
Pîn’ se lasă roua,
Din Centrul Vechi pînă în Noua.
Oraşul coroanei din start, de fapt,
Multe culturi în timp s-au amestecat,
Brassai, Kronstadt.
Senzaţia e totală
Ca-ntr-o staţiune montană,
Mult mai liniştit decît nebunia din capitală.
Nu zic că asta e o treabă bună sau rea
Las asta absolut la aprecierea ta.
Respect peren pentru sportivii braşoveni,
Care fac Braşovul mai faimos prin ei,
Nedreptăţile produc cocteiluri Molotov
Ca-n 15 Noiembrie 87 Braşov,
Bun venit în oraşul cu aspect divers,
Cu junii pe cai şi dansatori break-dance.
Coroana-rădăcină din Evul Mediu e insigna,
Andrei Mureşianu, la Braşov - dar, aşteaptă -
A compus versurile imnului naţional.
De la teuntoni pînă azi, în vogă,
De la Biserica Neagră, pîn’ la Sinagogă,
În drum spre Poiană,
Turnurile oraşului,
Zidurile vechi, Piaţa Sfatului,
Din neolitic pînă la daci,
Vestigii arheologice dăinuiesc pînă azi.
Pur şi simplu îţi zvîcneşte tîmpla
La misterul ce-nconjoară cetatea de pe Tâmpa,
Patron al oraşului,
Fecioara Maria,
Fecioare din oraş îşi schimbă opinia.
Maşini tunate,
Oraşul e plin de ele.
E Braşovia!

Refren: Braşov, oraşul de poveste,
Înconjurat este de creste,
Pîn’ la graniţe şi peste,
Peste secole uimeşte.
Prezenţa e notorie,
Rămîne în memorie,
Te simţi cuprins de glorie,
Cu-atîta istorie.“

(Fragmente din „Braşov City“, de XXXCassanova)

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: