Voluntariatul, o lecţie de viaţă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 15.01.2011

• În 2011, Anul European al Voluntariatului, vor participa la acţiuni voluntare de protecţie a mediului şi asistenţă socială mai mulţi braşoveni decît pînă acum

2011 este Anul European al Voluntariatului. Circa 100 de milioane de cetăţeni ai Uniuni Europene sînt implicaţi în activităţi de voluntariat. Patru milioane dintre aceştia sînt români, iar dintre ei, cîteva sute activează în Braşov. Prea puţini. Braşovenilor le pasă de oraşul lor şi de nevoiaşi. Stau dovadă şi campaniile Monitorului Expres prin care copii cu probleme medicale grave au fost salvaţi prin donaţiile cititorilor. Dar voluntariat nu înseamnă numai să dai bani, ci şi să faci ceva util, în echipă, într-un cadru organizat. Voluntarul face acţiuni de ecologizare, sprijină familiile marginalizate, îşi oferă serviciile de specialitate pentru care nu cere să fie plătit. A fi voluntar înseamnă a da o mînă de ajutor acolo şi atunci cînd e nevoie, fără să pretinzi ceva în schimb. Zeci de organizaţii neguvernamentale lucrează cu voluntari braşoveni. Roadele muncii lor s-au regăsit în numeroase acţiuni de care am auzit sau pe care presa le-a trecut cu vederea. Chiar dacă rămîn anonimi, voluntarii lucrează continuu în folosul comunităţii. Anul acesta o vor face mai mult ca pînă acum, în speranţa că mai mulţi braşoveni vor găsi timp să li se alăture.

357 de voluntari braşoveni

Românii cred că a ieşi la „muncă patriotică“, a culege peturile de pe Tîmpa, a planta nişte pomi, a duce un pachet cu alimente la o familie de săraci, a sta la căpătîiul unui bolnav, a-şi oferi propria pricepere într-un domeniu este ori pierdere de timp, ori o acţiune fără avantaje, ori o floare cu care nu se face primăvară. În timp ce în ţările vestice, de la director la portar, toată lumea se laudă cu participări la astfel de acţiuni, la noi, cultura voluntariatului face încă paşi timizi. Pentru toate neajunsurile, dăm vina pe guvernanţi şi tot lor le cerem să rezolve problemele. Voluntarii însă cred şi în puterile lor, în altruism şi dorinţa sinceră de a ajuta. Aşa că îşi suflecă mînecile şi trec la treabă de bunăvoie. Datorită lor, lucrurile merg un pic mai bine. Sînt şi ei oameni ocupaţi, dar îşi fac timp pentru o cauză bună. Majoritatea voluntarilor braşoveni sînt tineri, iar acţiunile lor sînt mai ales de ecologizare. Plantează pomi şi curăţă zonele verzi. Cel puţin acestea sînt activităţile la care se înscriu cei de la Centrul de Voluntariat Braşov. „Am început de la cinci membri, în 2008, iar acum sîntem 357. Voluntarii răspund la acţiuni ale ONG-urilor locale, dar au şi propriile programe“, explică Laura Istrate, coordonatorul centrului. Şi şcolile se implică, practic pentru a fi voluntar nu există limită de vîrstă.

„Ce le iese“ voluntarilor?

Voluntarii braşoveni au mai fost şi prin spitale, în centrele de persoane vîrstnice şi centre de plasament, în tabere şcolare. Dar, deşi permanent se derulează astfel de programe care implică voluntari, numărul lor nu e suficient. „În Marea Britanie, 85% din populaţie a făcut voluntariat măcar o dată, la noi, cel mult 10% dintre români au fost voluntari. Dar, vestea bună e că numărul lor creşte“, spune Laura. Unii sînt foarte activi, nu lipsesc de la nicio acţiune, se implică, au iniţiativă. Un fel de voluntari de carieră. „De ce vin? Pentru că au depăşit stadiul de pasivitate şi au înţeles că munca de voluntariat aduce multe beneficii: dezvoltă abilităţi în comunicare, socializare, lucru în echipă. Prin voluntariat nu doar faci bine, ci te dezvolţi pe tine, lucru care îţi foloseşte toată viaţa“, crede Laura. Voluntariatul se poate face şi fără resurse financiare. Pentru ecologizare şi igienizare, firmele de salubritate sar în ajutor voluntarilor oferindu-le saci de gunoi, mănuşi, transport. Numai cine să strîngă gunoaiele să fie, că de restul se ocupă sponsorii. Centrul din Braşov oferă voluntarilor şi adeverinţe care le atestă participarea voluntară la anumite proiecte. Lucru care foloseşte studenţilor şi oricui vrea să-şi completeze experienţa cu astfel de activităţi care „dau bine la CV“. Oricare ar fi motivul pentru care se angajează într-o astfel de acţiune, voluntarul are de cîştigat. Se simte util, îşi face prieteni şi e mulţumit că a făcut un lucru bun.

Profesionişti şi oameni simpli

Voluntariat există şi la nivel profesional. Profesori, medici, asistente medicale, psihologi, jurişti, preoţi îşi oferă absolut gratuit competenţa profesională în ajutorarea copiilor, a bătrînilor, a persoanelor cu dizabilităţi, a copiilor cu performanţe şcolare deosebite. Dar pentru a fi voluntar nu e nevoie întotdeauna de studii superioare. De fapt, mai multă nevoie e de oameni simpli, dar care au timp şi tragere de inimă. Aceştia pot să strîngă semnături, să trimită scrisori, să stea de vorbă cu oamenii, să organizeze evenimente, să meargă prin spitale, să împartă alimente, să ajute la curăţenie, să dea telefoane, să vopsească, să conducă o maşină. Uneori, voluntarii activează în ONG-uri cu profil ecologic, umanitar, educaţional, alteori, pe lîngă biserică, instituţie care, la români, a funcţionat întotdeauna ca un centru de voluntariat. Fundaţia „Sfinţii Constantin şi Elena“ din Valea Cetăţii, constituită pe lîngă locaşul de cult cu acelaşi hram, şi-a făcut o datorie de onoare din a-i ajuta pe nevoiaşi. De cinci ani, în fiecare săptămînă, circa 30 de voluntari pornesc către casele celor săraci şi bolnavi, cu ajutoare materiale şi o vorbă de suflet. Părintele paroh Corneliu Gârbacea îi cunoaşte pe toţi cei aflaţi la nevoie, are o listă pe care are grijă s-o reactualizeze atunci cînd merge cu Crucea sau cu Boboteaza. Aşa încît zeci şi sute de braşoveni din cartierul Răcădău s-au obişnuit cu vizitele voluntarilor din partea bisericii.

„Atîta cît mă ţine Dumnezeu, trebuie să fac bine!“

Oniţa Pădureţ (foto stînga) este pensionată de boală, dar asta nu înseamnă că nu-şi poate aduna forţele pentru a-i ajuta şi pe cei în suferinţă. Din 2005, e voluntar la fundaţia Bisericii Sfinţii Constantin şi Elena. „Firmele ne mai dau alimente. Ne strîngem toate voluntarele la biserică şi începem să facem pachete. Apoi, nea Balaban, şi el tot voluntar, ne duce cu maşina pe la bătrînii săraci şi bolnavi. Le lăsăm pachetele şi ei semnează de primire. Părintele le trimite cîte o carte de rugăciuni. Bătrînii sînt foarte fericiţi cînd ne văd. Nu atît pentru ulei sau făină, cît pentru o vorbă bună. Stăm cu ei de poveşti o oră, două, le citim din Sfînta Biblie, le facem cumpărăturile, îi ajutăm la curăţenie şi le şi cîntăm. Cînd aud că eu sînt în corul bisericii, vor neapărat să audă o cîntare religioasă“, povesteşte Oniţa a cărei mulţumire e atunci cînd cei necăjiţi îi spun la plecare: „Să mai veniţi! Ne aduceţi atîta bucurie!“. Fundaţia îi ajută pe bolnavi şi cu bastoane, cîrje, cărucioare şi chiar cărţi de rugăciune în alfabetul Braille, pentru nevăzători. Cei neputincioşi, care nu pot veni singuri la sfînta slujbă, sînt aduşi la biserică cu maşina unui enoriaş voluntar şi apoi duşi înapoi, acasă. Oniţa ajută la toate acţiunile caritabile cu gîndul că „atîta cît mă ţine Dumnezeu, trebuie să fac bine“. O face atît de des încît a ajuns să calce pragul bătrînilor singuri mai des decît rudele lor. Oniţa e un voluntar veritabil, aşa cum mulţi dintre noi am putea fi.

Tradiţia anilor internaţionali

• Anul 2011 este declarat de ONU şi Anul Internaţional al Chimiei şi Anul Internaţional al Pădurilor. Tradiţia ca acest organism să dedice un an întreg unor probleme de importanţă globală datează din 1959 şi urmăreşte să îndemne statele lumii la acţiune. Anul European al Voluntariatului, al zecelea în istorie, urmăreşte creşterea gradului de sensibilizare cu privire la valoarea şi importanţa voluntariatului. O caravană va parcurge toate capitalele statelor UE, arătînd ce înseamnă să fii voluntar şi încurajînd participarea unui număr cît mai mare de persoane la acţiuni bazate pe voluntariat. În Bucureşti, va sosi în luna mai şi va sta 10 zile.

Recordul naţional de voluntari s-a stabilit la Braşov

• Cea mai amplă acţiune bazată pe voluntariat din toate timpurile a avut loc în septembrie 2009. Atunci, Braşovul a reuşit să mobilizeze cel mai mare număr de voluntari din România: 12.000. La campania „Let’s do it Romania!“ au participat braşoveni de toate vîrstele care au strîns peste o sută de tone de deşeuri (26.526 de saci) într-o singură zi, Ziua Marii Curăţenii. Un copil de numai 10 ani, în doar două ore, a adunat singur din zona cabanei Postăvarul 21 de saci de deşeuri, isprava lui fiind considerată recordul absolut al judeţului.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: