Profesorul Bencze Mihály a pregătit generații de elevi îmbinînd matematica cu poezia, filosofia și muzica
Săceleanul este cel mai prolific matematician al momentului, cu cele peste 15.000 de probleme propuse
Dacă spui Bencze Mihály, orice matematician din lume ar tresări. Numele lui e legat de teoria numerelor, domeniu în care a propus cele mai multe probleme din lume: peste 13.000. Performanțele lui în matematică sînt recunoscute pe plan mondial, numai brașovenii n-au auzit de ele. De trei ori Omul Anului în SUA, director de revistă de matematică, inițiator și oganizator de concursuri, conducătorul lotului național de matematică în limba maghiară, participant la peste 250 de conferințe prin toate colțurile lumii, posesorul a două premii internaționale pentru pace, poet și publicist, săceleanul este întîi de toate dascăl de matematică. Își iubește profesia și elevii, cărora le dedică întreaga energie. A inventat o metodă originală de a preda matematica, iar rezultatele sînt pe măsură. Bencze Mihály este un maestru al pedagogiei și unul dintre cei mai prolifici matematicieni contemporani ai lumii.
A moștenit gena matematicii
Profesorul Bencze de la Áprily Lajos are un CV impresionant. Cu toate rezultatele răsunătoare, a rămas dedicat cărților și hîrtiilor pe care le umple cu formule. Orice ar face, gîndul lui tot la numere zboară, rezolvă și compune probleme în gînd. Este ceea ce se cheamă matematicianul prin excelență, pasionat, creativ, deschis provocărilor și extrem de prolific. Unii brașoveni își amintesc de cercul de matematică pe care îl conducea la Liceul Steagul Roșu și la care audiența depășea orice așteptare. S-a născut pe 20 noiembrie 1954, în Săcele. Tatăl lui era zidar, iar mama casnică. Tata fusese împușcat la Cotul Donului. Cînd s-a întors de pe front, plin de medalii, a vrut să dea la facultate, dar n-a fost acceptat pentru că avea trei hectare de pămînt. Așa că a rămas maistru zidar. A construit Fabrica de Lapte, Abatorul, Gara, Teatrul Dramatic, Stadionul Municipal, povestește Bencze. Pasiunea pentru cifre o moștenește de la mama lui care putea să înmulțească în minte trei numere de cîte trei cifre. Cam prin clasa a VI-a, Bencze a început să vadă altfel matematica. Dar profesorii nu-l înțelegeau. A continuat însă să-și dezvolte ideile, iar în clasa a IX-a a primit în sfîrșit primele încurajări. Tot atunci a propus și primele probleme pentru Gazeta de Matematică. Din acel moment, m-am dus exponențial în matematică.
Procent de Cartea Recordurilor
La Facultatea de Matematică din Cluj, profesorul Tiberiu Popovici, un barosan internațional al matematicii, i-a apreciat o prezentare despre generalizarea Teoremei lui Wilson. Asta mi-a dat aripi, deoarece doar el și cu mine mai studiam domeniul. Dar Popovici a murit peste un an și am rămas singur, spune săceleanul. Prin anul II, avînd media cea mai mare, i s-a propus să studieze la Universitatea Lomonosov. Toată vara am învățat rusă, dar a fost selectat candidatul din București, din rațiuni politice. Mi-a părut rău, rușii aveau cea mai bună școală de matematică, americanii nu erau la nivelul lor, iar România era pe locul doi dintre țările socialiste, explică Bencze. În 1978, la absolvire, ar fi vrut să rămînă în cercetare, dar institutul s-a desființat, iar doctoratul era interzis. A ales postul vacant din Brașov. O jumătate de zi am căutat Liceul «Steagul Roșu», pînă la urmă l-am găsit. Avea un nivel de pregătire scăzut dar, cu timpul, am ajuns ca 100% din elevii mei să intre la facultate, povestește profesorul care a predat 12 ani la acest liceu. Cum a reușit? Predînd matematica altfel. Fără exigență nu se poate în matematică. Dar, în același timp, trebuie să o faci cu dragoste și pricepere, astfel încît elevul s-o descopere singur.
Comuniștilor nu le plăcea matematica
Cercul de matematică de la Liceul Steagul Roșu devenise deja renumit. Bencze prezenta matematica într-un fel mai puțin obișnuit, făcînd conexiuni cu muzica, arta, literatura. Partea teoretică a muzicii e matematică pură, de aceea nu există domenii separate, ci un fel de matematico-poezie. La 130 de elevi le-am făcut abonament la Filarmonică. La cerc, invitam pictori, artiști. Cu timpul, au început să vină la cerc și studenți, dar și profesori universitari. Sînt bucuros că i-am făcut să înțeleagă și să trăiască matematica. Erau supărați cînd se suna de ieșire, își amintește matematicianul. Tot în vremurile comuniste, a editat și Gamma, o revistă de matematică în română, maghiară și engleză, la care colaborau matematicieni din SUA, Franța, Canada, Maroc. Deși era multiplicată la xerox și era tehnoredactată de mînă, a fost a doua revistă după Gazeta de Matematică, apreciată și la nivel universitar. A rezistat 12 ani, pînă cînd Comitetul Județean de Partid a interzis-o fără nicio explicație, în mai 1989. Securitatea n-a văzut cu ochi buni formulele lui Bencze și nici mișcarea pe care o crease la cerc. După Revoluție, a fost respins de la Șaguna pentru simplul motiv că locuia prea departe de sediul liceului. Așa că a fondat un liceu, Áprily Lajos, la care predă fără întrerupere și astăzi.
Fondator de competiții
În tot acest timp, mintea profesorului a născocit și alte lucruri interesante. În 1980, am cumpărat din Budapesta un cub Rubik. În două săptămîni, am găsit o metodă de rezolvare originală. Apoi, i-am învățat și pe elevi, simpozionul a avut mare audiență. Apoi am organizat primul concurs al Cubului Rubik din România, în data de 11 decembrie 1980. Cei mai buni au fost elevii mei de la Liceul «Steagul Roșu» și am fost invitați la Concursul Internațional al Cubului Rubik din Budapesta, Ungaria. Dar nu ni s-au aprobat pașapoartele, își amintește cu regret, precizînd că cel mai tare e un chinez genial care rezolvă cubul în numai 11 secunde. Bencze a fondat în 1977 Concursul de Matematică din Transilvania (limba maghiară), ultima ediție avînd loc în 2010 februarie. Mi-a venit ideea să aflăm cine sînt mai buni din lume, așa că am înființat și un Concurs Internațional de Matematică în limba maghiară, în 1991 la Szeged (Ungaria), și care se organizează anual și în prezent. Ani de zile, tot noi l-am cîștigat, inclusiv brașoveni. Sînt acceptați nu numai vorbitori de limba maghiară, spune Bencze, care e și președintele competiției și conducătorul lotului național.
De trei ori Man of the Year
Dar cîte n-a făcut Bencze în matematică și pedagogie? Din 1990 conduce Cercul de Matematică Wildt-Corduneanu din Brașov, dar și alte cercuri de performanță matematică în Sfîntu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tîrgu Mureș, Cluj, Arad, Pitești, București, Craiova, Iași, Baia Mare. Este directorul Editurii Fulgur din Brașov, președintele Asociației științifice Wildt József. A fondat Premiul Zajzoni Rab István. Din 2007, cu aprobarea Inspectoratului Școlar Județean Brașov, ține cercul de excelență de matematică în limba maghiară. Elevii lui se întorc cu medalii de la toate competițiile naționale și internaționale. Unii au ajuns profesori universitari, cercetători, profesori pe toate continentele. E mereu pe drum. Între 1974-2010 a participat la peste 250 de conferințe naționale și internaționale. Are și o bogată activitate redacțională, a condus sau încă mai conduce 10 reviste de matematică, printre care Octogon Mathematical Magazine (fondată în 1993), revistă internațională de matematică, editată la Brașov. Este membru în redacția a 13 reviste și a scris 10 cărți. Lista realizărilor lui este imensă. La toate acestea se adaugă și cîteva premii care ar face gelos orice intelectual: Man of the year (2003, 2004, 2005, 2006) acordat de către American Biographical Institute; International Biographical Centre din Cambridge l-a nominalizat în 2004 la secțiunea Scriitorul Anului, iar în 2005, pentru titlul de Profesorul Internațional al Anului; United Cultural Convention i-a acordat de trei ori Premiul Internațional pentru Pace. Nu știu nici acum cine m-a propus, știu doar că e vorba de un comitet internațional, mărturisește el, modest.
Inegalitatea lui Bencze
Există un domeniu în care nimeni nu-l întrece pe Bencze. A publicat în reviste matematice cele mai multe probleme propuse din lume: peste 15.000. Sînt probleme pentru nivel de liceu și universitar. Unele care au soluții, altele sînt probleme deschise, cărora mințile din toată lumea le caută rezolvarea. Bencze e un creator de matematică. Întotdeauna am la mine un pix și un caiet. Cînd am scîntei, le notez. Mi se întîmplă oriunde, la catedră, în autobuzul cu care fac naveta Săcele-Brașov, spune el. Există în matematică deja expresia Inegalitatea lui Bencze, domeniu care îl fascinează. Egalitatea e un repaos, inegalitatea mișcă tot Universul, crede matematicianul. Întocmai ca marele matematician-poet Ion Barbu, scrie și poezii, domeniu care tinde să te ridice ca un lift către divinitate. Muzica are și ea același rol, mai ales dacă e vorba de Beethoven, Brahms, Beatles, Led Zeppelin, Uriah Heep, muzică populară. Cu aceste idei s-a prezentat în fața elevilor și i-a făcut să îndrăgească matematica. Elevul poate ajunge în liceu cu oftică pe matematică, dacă celelalte etape n-au fost bine pregătite. E ca o piesă greșit turnată. Ca profesor, trebuie să refaci matrița și asta nu se face prin forță, ci cu suflet, spune maestrul care a descoperit nu numai direcții noi în matematică, ci și noi algoritmi de a fi un profesor îndrăgit de învățăcei. Iar universităților din Canada, Grecia, Canada, SUA, care i-au propus să lucreze în străinătate, Bencze le-a răspuns: Mă simt foarte bine în România. De fapt, se simte bine oriunde e matematică.
După 90, am sperat că învățămîntul românesc va fi ceea ce a vrut Spiru Haret, o comunicare inteligentă profesor-elev-societate, dar, din păcate, există o avalanșă de non valori. Sper că acest val va trece și vom reveni la valori. În prezent, matematicienii buni sînt pe cale de dispariție. Avem copii buni, dar puțini sînt în țară. Preferă să studieze în străinătate încă din clasa a VIII-a. Premianții sînt la universitățile americane. Un matematician bun trăiește aici cu 800 de lei pe an, acolo cu 12.000 de dolari.
prof. Bencze Mihályi
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
