Cei mai mari medici braşoveni

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 07.08.2010

• Mari personalităţi ale lumii medicale din Braşov au contribuit la progresul medicinii din România şi din lume

În plină criză a sistemului sanitar, România încearcă să-şi păstreze medicii. Nemulţumiţi de salarii şi dotarea spitalelor, medicii noştri vor să plece în alte ţări. Străinătatea îi vrea şi îi plăteşte după pricepere. Dacă lucrurile vor rămîne aşa, greu de spus pe cine vom mai găsi în cîţiva ani în cabinetele noastre. Sau în spitalele în care, chiar şi în sărăcie, medicii au reuşit să facă minuni cu mîinile aproape goale. De-a lungul timpului, nu de puţine ori, românii au schimbat istoria medicinii prin contribuţii răsunătoare la nivel mondial. Iar printre aceşti pionieri au fost şi mulţi braşoveni. Monitorul Expres vă prezintă cele mai mari personalităţi medicale ale Braşovului.

Medicul voievozilor

Printre cei mai mari medici ai României, ba chiar ai lumii, există şi mulţi braşoveni. Poate că n-au avut parte de gloria meritată, numele lor rămînînd celebre doar în lumea medicală. Dar o faimă mult mai preţioasă şi-au cîştigat-o în faţa pacienţilor braşoveni. „Burg renumit pentru medicii care s-au născut sau au trăit şi muncit aici, Braşovul dispune de numeroase dovezi ale faptului că imediat după înfiinţarea oraşului s-au desfăşurat activităţi tămăduitoare“, apreciază prof. universitar dr. Liliana Rogozea, care a cercetat istoria medicinii braşovene, pornind de la primii specialişti care au avut grijă de sănătatea braşovenilor. Se pare că putem vorbi de braşoveni pregătiţi în ştiinţele medicale încă din secolul XVI. Primul nume este Paulus Kyr (1506-1588) a cărui activitate medicală şi didactică s-a întins pe 25 de ani. În 1551, a publicat la Braşov „Sanitatis studium“ (Deprinderea sănătăţii), lucrare de educaţie igienico-sanitară, una dintre cele mai vechi tipărituri medicale cunoscute în ţara noastră. Se mai ştie despre Kyr că trata suferinţele voievozilor Munteniei şi Moldovei.

Prima lucrare de specialitate din România

În secolul XVIII, medicul oraşului Braşov era Johann Albrich. În epocă i se dusese renumele pentru felul cum a gestionat epidemia de ciumă din 1718, care a făcut în Ţara Bârsei 18.088 victime. Lucas Wagner a publicat la Viena în 1773 prima lucrare de sinteză asupra apelor minerale din Transilvania. Martinus Lange (1753-1792) a fost un sas braşovean care îngrijea bolnavi din întreg judeţul Trei Scaune. Lucrarea lui „Historia icterorum epidemicorum“ (1791) este de căpătîi în istoria medicinii româneşti, pentru că este prima descriere si analiză clinică din literatura medicală a unei epidemii de hepatită, observată în 1784 la Braşov. Începuturile literaturii de specialitate din România îi sînt atribuite altui braşovean, Vasile Popp (1789-1842), care a publicat în 1821 „Despre apele minerale de la Arpatac, Bodoc şi Covasna“.

Cea mai veche lucrare de parazitologie

Prof. dr. Liliana Rogozea îl consideră pe Pavel Vasici-Ungureanu (1806-1881) întemeietor al terminologiei medicale ştiinţifice româneşti. Era, la acea vreme, unul dintre primii români doctori în medicină. A publicat la Braşov opera lui Hufeland „Macrobiotica sau măiestria de a prelungi viaţa“, adăugînd completări istorice şi epidemiologice, precum şi exemple de longevitate locală. Samuel Von Drauth a fost şi el o notorietate în domeniu, tipărind în 1734 „De animalibus humanorum corporum infestis hospitibus“, considerată cea mai veche lucrare de parazitologie din ţara noastră. Din celebra familie care a fondat Casa Capşa din Bucureşti, a făcut parte şi doctorul Ştefan Capşa, născut în 1821 la Braşov. Stabilindu-se la Bucureşti, a devenit medic inspector al spitalelor judeţene, medic primar la spitalul de faceri, profesor de clinică obstetricală, director general al serviciului sanitar. A fost o mare personalitate a vremii, organizînd serviciul sanitar civil în timpul Războiului de Independenţă.

Primul pediatru român

Constantin G. Nica (1833-1883), născut la Braşov într-o familie de comercianţi înstăriţi, a fost primul medic român cu pregătire temeinică în pediatrie. Apropiat al marelui Carol Davilla, a participat la organizarea medicinii româneşti din Regat. Gheorghe Baiulescu (1855-1935), provenit dintr-o familie de frunte a Braşovului, a fost profesor de igienă. A înfiinţat primul institut de hidroterapie (1895), a elaborat un tratat în domeniu, „Idroterapia“, a editat gazeta „Sănătatea“. Baiulescu a fost ales şi primul primar român din Braşov (1916). După Unire, în 1919, a devenit primul prefect român al judeţului. Trebuie amintit şi Johann Martin Honigberger - foto medalion (1795-1869), medicul-călător din Hărman, prezent şi în nuvela lui Mircea Eliade, „Secretul doctorului Honigberger“. „Unchiul din India“, cum era poreclit de braşoveni, a călătorit în Asia, fiind medicul personal al cinci maharadjahi şi vaccinînd pentru prima oară antivariolic populaţia din Siria şi Pakistan.

Fondatorul chirurgiei toraco-pulmonare

Ioan Bordea (1871-1947), autor al tratatului „Serviciul Sanitar al României şi Igiena Publică între anii 1905-1922“, a fost directorul Serviciului Sanitar al României şi a înfiinţat la Braşov prima asociaţie de salvare de la noi. Chirurgul Depner Wilhelm - foto medalion (1873-1950), născut la Hălchiu, a fost medic şef de secţie chirurgie în Spitalul Militar Regalo-Imperial din Braşov. În 1926, a organizat primele cursuri universitare de medicină din Braşov. Joseph Wilhelm Fabritius (1830-1888) a fost doctor în medicină şi chirurgie, profesor şi medic şef al tuturor spitalelor din Craiova. Nicolae Căliman (1886-1968) a lucrat gratuit pînă în 1936 în primul dispensar pentru copii din Braşov (1921), înfiinţat de el. A condus Societatea Medicilor din Braşov. Profesorul Cornel Cărpinişan, chirurg la serviciul de chirurgie pulmonară de la spitalul din Braşov în perioada 1941-1948, este fondatorul chirurgiei toraco-pulmonare în România. A realizat primele pneumonectomii sub anestezie locală.

Medicul Nadiei Comăneci

Demeter Andrei (1927-2004) a fost profesor la Institutul de Cultură şi Educaţie Fizică, specialist în cadrul Centrului de Cercetare pe Probleme de Sport, secretar general al Federaţiei Internaţionale a Medicilor Sportivi. Din 1978 a activat la cabinetul de medicină sportivă din Braşov. Braşoveanul a făcut parte din staful medical al echipei româneşti participante la J.O. de la Montreal (1976), unde Nadia Comăneci a luat prima notă de 10 din istoria gimnasticii. Crişan I. Mircioiu - foto medalion (1913-2009) a fost un strălucit chirurg, poreclit de către studenţii lui de la Cluj „Domnul Abdomen Acut“. Munca sa de cercetare în chirurgie s-a concretizat în peste 900 de lucrări ştiinţifice, încercînd pe cale pedagogică să le insufle studenţilor săi un concept al medicinii moderne: apropierea de pacienţi. Se trăgea dintr-o familie de ciobani din Săcele.

Părintele gastroenterologiei

Arnold Huttmann (1912-1997) a fost un cardiolog de renume, cu vaste cunoştinţe în domeniul istoriei medicinii. În anii ’60, împreună cu Paul Binder şi Nussbacher, a fondat „Heimatforschertriumvirat“, grup cunoscut sub numele de Şcoala de la Braşov, al cărei îndrumător a fost o altă somitate în domeniu, prof. dr. docent Lucian Valeriu Bologa (1892-1971). Lucrările lui Bologa constituie azi principalele izvoare care vorbesc despre medicina românească din antichitate pînă în secolul XX. A fondat şcoala de istorie a medicinii din Cluj, a fost preşedintele Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii, fiind considerat un titan al acestei discipline. Dr. Ioan Aurel Sbârcea, născut în 1912, a fost cea mai proeminentă personalitate a obstetricii şi ginecologiei din Braşov. Maternitatea din Braşov a fost, în vremea cît el era director, printre cele mai apreciate din ţară. Tot el a iniţiat primele cursuri de urgenţe obstetricale ale medicilor de circumscripţie şi ale moaşelor. Prof. dr. Caius Tiberiu Spârchez este recunoscut drept întemeietorul şcolii româneşti de gastroenterologie, primul centru fiind înfiinţat la Spitalul „Griviţa“ din Bucureşti, în 1958, cu ocazia primului Congres Mondial de Gastroenterologie (Washington). S-a născut la Zărneşti, în 1899.

Prima doctoriţă româncă

Elena Densuşianu-Puşcariu - foto medalion (1875-1966) a fost prima femeie-profesor universitar în domeniul medical din România şi prima femeie-profesor la o clinică de oftalmologie din lume. Fiica lingvistului Aron Densuşianu şi a scriitoarei Elena Circa, sora lui Ovid Densuşianu, s-a născut în Făgăraş. După ce a absolvit Medicina la Iaşi, în 1899, a devenit prima femeie doctor în medicină din România. A condus clinici de oftalmologie din Iaşi şi Bucureşti, a predat această specialitate şi a publicat peste 100 de lucrări, în care descrie pe larg trei noi metode în chirurgia oftalmologică. A fost şi scriitoare, artist plastic şi traducătoare. Profesorul Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) născut în Braşov a fost om de ştiinţă şi neurolog de renume mondial. Nicolae N. Stroian (1888-1969), specialist în malariologie, a fost cercetător ştiinţific la Institutul „Louis Pasteur“ din Paris şi director la Spitalul Militar din Braşov.

Premiere în chirurgie

Primul medic care a operat sub narcoză cu eter, în 1847, a fost chirurgul braşovean Friederich Kraft (1811-1854). Tot în domeniul anesteziologiei, în anii 1930, stomatologul braşovean Adler folosea pentru intervenţii chirurgicale un produs halogenat, ceea ce constituia la acea dată o premieră.
Celebrul medic Liviu Câmpeanu era renumit pentru experimentele care au împins înainte ştiinţele medicale. După ce opera abdominal, cerea bolnavului să plece pe picioarele lui direct de pe masa de operaţie. Într-o lucrare de specialitate din 1936, şi-a descris metoda citînd cazul unui pilot care, imediat după o rezecţie gastrică, a pilotat cu succes un avion.
Rahianestezia, o tehnică de anestezie folosită în orice spital din lume, a fost consacrată şi perfecţionată în România de către doctorul braşovean A. Aburel, care a fost şi primul citat de literatura medicală pentru introducerea unui cateter (de tip ureteral) pe cale sacrată, în 1931. Un alt an important în istoria chirurgiei plastice româneşti este 1974, cînd, tot la Braşov, Valentin Aburel a înfiinţat la spitalul Judeţan prima secţie de chirurgie plastică din România.

Cea mai mică incizie din lume

• Doctorul C. Poenaru-Căplescu nu a fost braşovean, dar a legat istoria medicinii româneşti de Braşov. El a operat apendicele unei studente în Braşov, în ziua de 28 martie 1931. Operaţia a durat 10 minute şi a fost un succes, bolnava plecînd acasă după şase zile. Medicina mondială cunoştea la vremea aceea 251 de cazuri de operaţii estetice cu incizii mici, dar niciuna sub 20 de milimetri. Operaţia de la Braşov a stabilit un record: incizia de numai 8 mm. Se pare că vreme de 60 de ani, niciun alt medic n-a reuşit o incizie mai mică.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: