Şi-a ales numele de scenă cu gîndul la România

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 01.12.2009

• „Numele România, dulce ca o alinare, ca un cîntec de dor“, spune soprana Adina Romana, care şi-a ales un nume de scenă care să amintească Europei de ţara ei natală
• Braşoveanca a fost desemnată cea mai bună interpretă de music-hall din Germania

Adina Romana este braşoveanca declarată regina music-hall-ului din Germania. Dincolo de viaţa ei artistică extrem de apreciată în străinătate, de concertele de caritate în sprijinul copiilor bolnavi de pretutindeni, Adina rămîne în primul rînd româncă. A ţinut atît de mult la originile ei carpatine încît şi-a ales un nume de scenă care să le spună europenilor că vine dintr-un tărîm latin numit România. „Deşi sînt plecată de 20 de ani, nu am uitat nicicînd locurile natale şi afirm de fiecare dată că sînt, că am rămas româncă. Tocmai de aceea am ales acest nume care aminteşte de România, dulce ca o alinare, ca un cîntec de dor“, spune braşoveanca, de la 2.000 de kilometri depărtare, acum de ziua României.

Doina Adinei, în Re major

Copilăria Adinei Munteanu a început pe străzile Şcheiului, „cutreierînd cărările Tîmpei şi înnebunind cîinii vecinilor, încercînd să mă iau la întrecere cu ei“. La 4 ani a apărut în faţa publicului cîntînd şi recitînd. Participa la concursurile între judeţe şi la nivel naţional, de unde se întorcea cu premii. Profesorul de canto Nicolaie Bârsan este cel care i-a descoperit talentul în timpul lecţiilor de canto clasic. A absolvit Liceul Pedagogic şi a fost învăţătoare la Şcoala Generală nr. 1. A cîntat cu Ansamblul „Crai Nou“, ca solistă de muzică populară şi romanţe. „Îmi amintesc melodia «Cine n-are dor pe vale» cu care am cîştigat mai multe festivaluri, inclusiv «Cîntarea României» şi «Crizantema de Aur». Cum spunea profesorul Liviu Mateş, «doina Adinei în Re major». Dar mai cîntam şi cîte o moldovenească, o dobrogenească“, povesteşte Adina.

Aş lua-o oricînd de la capăt

Revoluţia a prins-o în Braşov. Dar, „după un an, cînd am văzut că nu se schimba nimic, nu mi-am putut ascunde dezamăgirea şi am plecat în Germania, unde am început de la ac şi aţă. Plecasem doar cu banii de pe mobila vîndută“. Ştia engleză, franceză, dar germană, deloc. Aşa că s-a pus serios pe studiat limba noii ei patrii. A cerut azil politic, nu i s-a acordat. Lucra la un azil de bătrîni cînd i s-a recunoscut în sfîrşit diploma de studii. Dar pentru Adina a fost o perioadă în care, deşi a muncit pe brînci, nu s-a despărţit o clipă de cîntecul românesc. Le cînta bătrînilor, la fiecare concert de primăvară. A constatat că, deşi nu înţelegeau cuvintele, germanilor le plăceau la nebunie şi romanţele, dar şi cîntecele mişcate: „Morăriţa“, „Trec ţiganii, trec“. Apoi, a urmat un curs de specializare în învăţămînt şi a preluat conducerea unei grădiniţe. A continuat să ia ore de canto. „N-am putut să renunţ la muzică, e hobby-ul meu profesional. Nu a mers totul pe roze, plecasem cu doi copii, dar sînt foarte mîndră că am reuşit. Aş lua-o oricînd de la capăt. La ora aceea, renumele românilor era foarte rău. Astăzi, percepţia s-a schimbat. Cei care vin din ţară în Germania sînt priviţi cu mai mult respect“, spune Adina.

Cea mai bună interpretă de music-hall din Germania

Acum, Adina s-a recăsătorit şi locuieşte în Alsacia (Franţa), nu departe de graniţele Germaniei, aproape de Baden-Baden. Pe lîngă cariera muzicală, şi-a luat şi diploma în economie în cadrul Universităţii Tehnice din Kaiserslautern.
Soprana a cîntat în multe spectacole, pentru publicul german, francez sau maltez. A ajuns chiar şi într-un concurs de prestigiu, anul trecut, la Friedrichshafen, de unde a plecat cu premiul I. „Concursul este organizat anual de către Asociaţia pentru Pop şi Rock din Gemania, pe mai multe categorii. La secţiunea music-hall am avut fericirea să fiu desemnată cea mai bună interpretă de music-hall 2008 Deutschland“, îşi aminteşte Adina care, de curînd a scos un album cu piese din music-hall-uri, intitulat „Just Because“. „Dumitru Lupu mi-a fot mentor şi regizor muzical în timpul înregistrărilor“, precizează ea, amintindu-l şi pe Şerban Georgescu. Amîndoi compozitorii i-au acordat dreptul de a traduce şi de a interpreta piesele lor.

Cu „scîndura de tocat“ pe marile scene

Adina este invitată permanent ca solistă în concertele diferitelor organizaţii muzicale din Regiunea Murgtal - Munţii Pădurea Neagră.
Este colaboratoare a Filarmonicii Stella Maris Band (Sliema, Malta). Îşi compune singură textele şi melodiile, dar, ori de cîte ori urcă pe scenă, cîntă şi romanţe româneşti. „Germanii nu acceptă ceea ce nu cunosc. Dar n-au încotro, trebuie să asculte şi cîntece româneşti. Constat că, la sfîrşit, sînt foarte încîntaţi“, explică braşoveanca.
Melodiile ei sînt difuzate în Franţa, Italia, Germania, Malta şi la Radio Vatican. Cîntă în concerte de binefacere, ca invitată, sau în cele organizate de ea. Braşoveanca va cînta în cadrul festivalului Stars for Charity din Malta, pe 11 decembrie, pentru copiii defavorizaţi, alături de alte mari personalităţi ale lumii muzicale din această ţară. „Am cîntat acompaniată de ţambal pe scenele din Gaggenau şi Gernsbach, ba chiar în Hilton Hotel din Berlin. Nu vă pot descrie uimirea spectatorilor germani, cînd au auzit şi văzut ce melodios e acest instrument. În termenii populari, în Germania, ţambalul se numeşte «scîndură de tocat »“, povesteşte artista braşoveană.

Romana, de la România

„Pseudonimul Adina Romana s-a născut din greşeala de pronunţare a germanilor. Ba eram Monte, ba Montian, ba Munteano. Aşa că, am renunţat să le mai încîlcesc limbile cu numele meu de fată. Stînd la taifas cu colegii mei de trupă, am căutat un nume care să mi se potrivească, şi cu care să mă identific. Ceva care să amintească de originea mea, ceva care să mă întărească în ceea ce sînt“, explică Adina.
Şi aşa, a ajuns la numele de Adina Romana, amintind astfel şi de originile noastre latine. „Mă credeţi sau nu, există pe aici o gramadă de oameni care cred că românii sînt de origine slavă. În Malta, m-a întrebat cineva dacă înţeleg limba bulgară, doar noi, românii, vorbim ceva asemănător. Am trecut peste indignare şi i-am ţinut acelui domn cultivat o lecţie de limbă română şi etimologie“, povesteşte braşoveanca ai cărei copii poartă nume româneşti şi vorbesc româneşte. „Ne-am păstrat obiceiurile, mergem cu colindul de Crăciun pe la nemţi. Prima oară s-au speriat şi ne-au privit ciudat, dar între timp, s-au obişnuit cu noi şi ne aşteaptă cu bucurie.“
Îi este foarte dor de românii din Braşov. De profesoara de istorie şi colegele de liceu. „Încă sînt româncă, nu am acceptat cetăţenia germană“, mărturiseşte ea. „Filarmonica din Braşov a fost de acord să mă invite într-un concert, dar nu ştiu cînd se va întîmpla asta“, spune artista care îşi doreşte atît de mult să cînte pentru braşoveni. Să cînte în România.

Presa internaţională despre vocea Adinei

• „Cu o deosebită dăruire, plină de pasiune şi de o dinamică dozată fin, clar, cu o tehnică deosebită şi fără osteneală“
• „O savurare pentru ochi şi urechi. A atras imediat auditoriul cu vocea ei clară şi proaspătă“
• „A interpretat plină de sensibilitate, cu o voce clară de clopoţel, într-un sopran pur în cele mai înalte tonuri“
• „Cea mai bună prezenţă vocală, briliantă, la înălţime“
• „Vocea ei părea să sară într-o joacă peste sunete, capabilă la tonuri şi mai înalte“
• „A entuziasmat îndeosebi prin coloraturile măiestrite ale Ariei «Cristinei» din „«Fantoma de la operă»“

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: