Academicianul Mării Negre

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 11.11.2009

• Braşoveanul Alexandru Şerban Bologa a devenit, luni, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România
• În comunitatea ştiinţifică mondială, el este apreciat pentru cercetările din domeniul biologiei marine

Un braşovean a devenit, luni, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Alexandru Şerban Bologa a plecat de la munte ca să cerceteze vietăţile din adîncurile Mării Negre. Cariera sa de 40 de ani e mai puţin cunoscută în Braşov, dar, în cercurile ştiinţifice, Bologa este un nume de referinţă în biologia marină. Director ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“, braşoveanul care tocmai a devenit academician are grijă ca Marea Neagră să redevină ceea ce a fost, o minune a naturii şi un paradis al oamenilor de ştiinţă.

De la insectare, la cercetare

Viaţa lui se împarte între familia din Constanţa şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare a Mării Negre „Grigore Antipa“, unde este director ştiinţific din 1990. Specialitatea doctorului în ştiinţe biologice Alexandru Şerban Bologa este cercetarea florei şi faunei din abisurile mării, un domeniu în care numele lui este de notorietate. Pasiunea pentru biologie a început încă din copilărie, pe Strada Castelului, unde „făcea nişte ierbare şi insectare foarte frumoase“, după cum îşi aminteşte sora lui, Adriana. A moştenit înclinaţia pentru scotocirea tainelor naturii de la tatăl lui, doctorul Emil Iuliu Bologa, directorul Spitalului de Dermatologie, o personalitate a Braşovului. Alexandru a urmat cursurile liceului Andrei Şaguna, clasa cu predare în limba germană. Iar cînd a venit vremea facultăţii, a plecat la Cluj, să studieze biologia.

Specialist în adîncuri

La sfîrşitul facultăţii, tînărul braşovean a fost recomandat de academicianul Eugen Pora pentru cercetare şi, cum în 1970, anul absolvirii, s-a înfiinţat şi Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea, a plecat în Constanţa. A petrecut ani buni aici, cu nasul tot în eprubete, studiind probele culese din mare. Şi astăzi, la 62 de ani, tot asta face: merge pe mare, adună probe, se întoarce în laborator şi le analizează. Lucrările sale ştiinţifice l-au făcut cunoscut în toată lumea. Astfel că braşoveanul este astăzi delegat naţional al României la Comisia Internaţională pentru Explorarea Ştiinţifică a Mării Mediterane şi reprezintă ţara noastră la Uniunea Internaţională pentru Istorie şi Filosofia Ştiinţei. Specialitatea lui se referă la algele macrofite bentale (de pe fundul mării), producţia primară planctonică şi ecologia marină. Pe 9 noiembrie, a primit şi titlul de membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Dar nu vrea să i se spună academician, pentru că „acest apelativ rămîne al membrilor Academiei Române, primul for academic de rang naţional“, după cum precizează el.

S.O.S. Marea Neagră!

Ca specialist în problemele Mării Negre, Bologa crede că „e o mare cu totul particulară. Şi din cauze naturale, şi datorită intervenţiei omului. A fost supusă unei presiuni ambientale puternice şi nefaste, a suferit dezechilibre ecologice marcante după 1990“. Totuşi, biologul ne dă o veste bună: lucrurile au început să se schimbe în bine. Se pare că statele dunărene şi costiere şi-au dat mîna în acţiunile de protejare a mării. „Biodiversitatea ajunsese în declin, dispăruseră specii. Acum, constatăm reapariţia unora dintre ele, dezvoltarea de pajişti submarine“, spune Bologa. Meritul este şi al cercetătorilor care îşi fac mai departe datoria, în ciuda finanţărilor guvernamentale tot mai sărace. „Întreaga cercetare românească e în dificultate. Dacă anul trecut se ajunsese la 0,83% din PIB, anul acesta primim doar 0,18%, ceea ce e cu totul insuficient“, apreciază Bologa, care a făcut cercetare şi în vremurile comuniste cînd, „deşi erau restricţii, eram totuşi acceptaţi şi finanţaţi“. Chiar dacă nu ţine de domeniul lui, braşoveanul speră că într-o bună zi vor fi scoase la suprafaţă zecile de epave scufundate încă din antichitate în Marea Neagră. Că delfinii vor fi din nou la fel de mulţi cum erau acum 50 de ani. Că sturionii cu care ne mîndrim vor scăpa de ameninţările civilizaţiei. Şi că Marea Neagră va redeveni acelaşi paradis albastru al vacanţelor noastre.

O academie de laureaţi

• La 11 martie 1935, 26 de oameni de ştiinţă au constituit Asociaţia Ştiinţifică Academia de Ştiinţe din România. La vremea aceea, Academia Română a protestat vehement, prin braşoveanul Alexandru I. Lapedatu. Dar n-a fost susţinut decît de 16 academicieni. Un an mai tîrziu, AŞR a intrat în drepturi depline, avînd ca scop acela „de a ajuta creaţiunea ştiinţifică, a o încuraja, a o îndruma şi a o coordona“. Astăzi, titulatura acestei instituţii este Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi reuneşte personalităţi ştiinţifice de primă mînă din toată lumea. Printre membrii marcanţi, se numără nume ca Emil Palade, Anghel Rugină, Ilie Gilbert, iar Louis de Broglie (fizician francez), Werner-Karl Heisenberg (fizician german), Jean Perrin (fizician francez), Paul Sabatier (chimist francez), laureaţi ai Premiului Nobel, au fost membri de onoare. Preşedintele AŞOR este grl. prof. univ. dr. Vasile Cândea, cel care a prezentat argumentul (Laudatio) la primirea lui Bologa în academie. Braşoveanul a devenit astfel al 16-lea membru AŞOR, secţia biologie.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: