A făcut 100 de costume populare

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 02.04.2009

• Meşterul popular Tarciziu Mocanu din Săcele coase cu mîna lui costume populare şi le dăruieşte din toată inima copiilor

Tot timpul e cu acul în mînă. Coase, croieşte şi croşetează. Nu e vorba de vreo bătrînică pasionată de lucrul de mînă, ci de un bărbat de 49 de ani. Nici măcar nu e croitor, meseria lui e de lăcătuş montator. De la piesele de metal, trece cu mare uşurinţă şi drag la bucăţile de pînză cărora le dă altă viaţă. Din mîinile lui ies nu numai mileuri, trăistuţe, feţe de masă, ci şi costume populare complete. Pe care nu le vinde. Cu toate că operele lui artizanale înglobează multă migală şi pricepere, nu poate să ia bani. „Îmi hrănesc sufletul cînd dăruiesc din toată inima“, mărturiseşte meşterul popular pentru care cea mai mare bucurie e să vadă un copilaş îmbrăcat în straie tradiţionale, cu tricolor, făcute de mîna lui.

Un băiat priceput ca o fată

Îl cheamă Tarciziu Mocanu şi este binecunoscut în Săcele pentru expoziţiile şi donaţiile de costume populare lucrate de el. S-a născut în satul Niciporeşti, din judeţul Neamţ. Era cel mai mic dintre cei 11 copii ai familiei Mocanu. Pe la şase ani, înainte să meargă la şcoală, surorile l-au învăţat să coasă. „Mergeam cu ele la şezători, mă mai băgam şi pe la războiul mamei. Prima încercare a fost pe o bucată de sac pe care am făcut cruciuliţe. Apoi, am făcut o perniţă de ace. Am prins drag de meşteşug, şi am început să fur meseria de la surori. Ele mă trimiteau la fotbal, cu băieţii, dar eu tot pe lîngă ele mă dădeam“, povesteşte Tarciziu. Avea numai şapte ani cînd a învăţat şi să croşeteze. Cînd a ajuns şcolar, era primul la lucru manual, le întrecea pe fete. Să croiască a învăţat abia de doi ani. Timp în care a cusut 100 de costume populare pentru fetiţe şi băieţi. Iar în cei 40 de ani de muncă artizanală a mai făcut şi sute de mileuri şi feţe de masă, pernuţe de ace, gentuţe croşetate, perne pentru scaune.

Straie tradiţionale pentru copii

În 2006, a dibuit cum se face croiala şi a început să coasă costume populare, de la pantaloni, fuste şi ii din pînză albă, pînă la broderie şi decoraţiuni cu paiete, brîuri tricolore, marame
şi fote colorate. „De fapt, ideea mi-a venit cînd nişte prieteni mi-au dat o cuvertură. Am văzut imediat în modelul cu dungi viitoarele fote pentru costume populare de fetiţe. Am făcut 20. Şi nici n-aveam o maşină de cusut ca lumea, lucram pe una mică. Primele opt costume le-am dăruit elevelor de la Şcoala de Arte şi Meserii Ormeniş. Restul sînt purtate de copiii de la Şcoala Ajutătoare din Brădet, unul a ajuns în Franţa, două în Ucraina, unul în Italia, unul la Muzeul «Ion Jalea» din Constanţa şi două în Săcele“, explică meşterul popular.
A mai făcut 210 perne pentru credincioşii de la trei biserici şi o mănăstire. Ba chiar şi Î.P.S. Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a primit în dar perne de la Tarciziu. Tot donînd costume şi lucruri frumoase, a primit şi el un cadou: o maşină de cusut adevărată cu care poate să coasă mai repede şi mai multe costume populare.

Pune de la el materialele

Cam toate materialele de care are nevoie provin din donaţii. Fiindcă lăcătuşul montator de la Electroprecizia Săcele, unde lucrează cu degetele bandajate ca să rămînă cu ele bune pentru lucrul manual, abia îşi întreţine familia din salariu. Dacă ar avea bani să cumpere aţe, paiete, mărgeluşe, pînză şi tot ce mai are nevoie, ar face şi mai multe costume populare. Acum trei luni, a reuşit să trimită în Basarabia alte 20 de costume româneşti la elevii unui liceu. Evident, cu titlu de donaţie, altfel nici nu treceau graniţa. Copiii din Creuleni au purtat straiele la o serbare. Uneori, şcolile care îi cer să le coasă cîte ceva îi aduc pînza, şi astfel meşterului nu-i trebuie mai mult de o săptămînă pentru un costum complet. Alege modele din toate zonele folclorice. Cele cu roşu sînt din Moldova şi Oltenia, cele cu negru, din zona Sibiului şi a Braşovului. A avut 10 expoziţii, una dintre ele în aer liber, la statuia lui Mihai Eminescu din Săcele, împodobită şi acum cu un tricolor lucrat de el.

Bucuria de a dărui

„Vreau să cunosc cît mai multe despre costumul popular ţărănesc. Deocamdată mă inspir de la televizor, dar mă documentez despre fiecare detaliu“, spune meşterul care a realizat deja 10 costume de fetiţe şi băieţi, din cele 20 pe care vrea să le doneze elevilor din satul lui. Altele vor merge la Şcoala Generală nr. 10. Următoarele vor fi pentru copiii de la o grădiniţă din Săcele şi elevii de la şcoala din Gîrcini. Dacă ar putea, le-ar face la toţi costume populare, fiindcă îi place să-i vadă bucurîndu-se de ele şi, astfel, „valorile tradiţionale să meargă mai departe, la generaţiile viitoare“.
Mînat de acelaşi gînd, a învăţat-o şi pe fiica lui, Claudia Ioana, tot ce ştie el. Fetiţa de numai 10 ani a prins drag de meşteşug şi acum îl ajută şi ea la treabă. Îi place să dăruiască, lucrurile făcute de el au ajuns la primari, directori, colege, vecini, prieteni, biserici şi şcoli. Tarciziu Mocanu nu are de gînd să se oprească. Cu toate că se zbate din răsputeri să facă rost de pînză şi celelalte materiale. Cu toate că nu cîştigă nimic, şi, de fapt, pune din buzunar. Bucuria de a vedea copiii purtîndu-i hainele în care a investit nu numai bani, ci şi suflet, este pentru el o avere de nepreţuit.

„Cînd dăruiesc, mă simt mulţumit în suflet.“
Tarciziu Mocanu

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: