Regi, președinți, pictori, scriitori, jurnaliști și oameni de știință au căzut pradă păcălelilor celor mai abili farsori
Astăzi, la români, toată lumea se amuză pe seama la toată lumea. Guvernul glumește cu noi, scumpind medicamentele și mărind accizele la tutun și alcool, iar noi facem haz de necaz făcîndu-ne farse unii altora. 1 aprilie este ziua în care fiecare încearcă să găsească păcăleala cea mai reușită. Cea mai posibilă, dar absurdă, minciuna cea mai gogonată, dar perfect credibilă. Unele sînt apreciate chiar și de cel păcălit. Altele sînt de cel mai mare prost-gust. Se pare că, indiferent de natura poantei, nu mai contează decît ca victima să muște momeala. Au căzut în plasa farseurilor nu numai oameni simpli, ci și celebrități. Nu numai o persoană sau două, ci popoare întregi. De-a lungul timpului, unele farse au făcut carieră ajungînd chiar în manualele de istorie. Chiar dacă nu s-au întîmplat de 1 aprilie. Iată care au fost cele mai izbutite farse din toate timpurile.
De la calul troian la ocaua lui Cuza
Se pare că o zi a păcălelilor a existat abia în secolul XVI. Dar și antichitatea e plină de farse. Regina Cleopatra a Egiptului l-a păcălit pe Marc Antoniu, trimițîndu-l în fruntea unei mari armate pentru a prinde un pește prăjit. Aheii au construit un imens cal de lemn în care au adăpostit soldați. Odată calul intrat pe porțile Troiei, au năvălit peste troieni, și au cucerit cetatea. Farsele de război, considerate strategii militare, erau folosite și prin părțile noastre. Ștefan cel Mare își învingea adversarii pe cîmpul de luptă prin șiretlicuri. Îi atrăgea pe turci în terenuri mlăștinoase, creînd panică și silindu-i să abandoneze lupta. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza întindea capcane negustorilor necinstiți, umblînd în straie de om simplu și prinzîndu-i cu măsura ajustată (ocaua mică). Pînă și Napoleon a fost păcălit atunci cînd a crezut că juca șah cu un computer. De fapt, în interiorul mașinăriei inventate de escrocul Wolfgang von Kempelen, era ascuns un om.
_fdhg.jpg)
Fotografii și filme UFO
Mai aproape de zilele noastre, palpitanta legendă a monstrului din Loch Ness a fost detronată de o mărturisire. Cea mai cunoscută fotografie a creaturii, datînd din 1934, momeala care a făcut pe toată lumea să creadă în existența unui monstru în lacul scoțian, s-a dovedit un fals. 60 de ani mai tîrziu, pe patul de moarte, Christian Spurling, prietenul autorului, a recunoscut că Nessie era de fapt de cauciuc. Totul fusese o farsă pe care o pusese la cale împreună cu colonelul Robert Wilson, cel care fotografiase monstrulețul pentru a pune pe jar presa. La fel s-a întîmplat și în cazul autopsiei extraterestrului de la Roswell, filmată de Ray Santilli. Producătorul a mărturisit că filmul era o făcătură, dar numai după ce s-a umplut de bani din vînzarea lui. N-ar fi recunoscut dacă niște ochi atenți n-ar fi descoperit că extraterestrul era încheiat la gît cu un fermoar made in China.
Cercuri false
Însă nu întotdeauna identitatea farseurului este descoperită. În 1912, s-a găsit în Anglia un schelet ciudat pe care oamenii de știință l-au atribuit mult căutatei verigi lipsă dintre maimuță și om. Peste 40 de ani, s-a descoperit înșelătoria: fragmentele osoase erau un amalgam dintr-un om medieval, un urangutan și un cimpanzeu. Autorul farsei n-a fost identificat. Cercurile din lanuri au generat un adevărat curent UFO cîștigînd numeroși creduli. De fapt, toată povestea a pornit de la o farsă a britanicilor Doug Bower și David Chorley. După ce s-au distrat vreme de 13 ani, au recunoscut că au făcut 250 de cercuri prin toate lanurile Europei. Nici Yeti n-a scăpat nepăcălit. Mai bine zis, amatorii de întîmplări inexplicabile au fost fraieriți cu legenda maimuței uriașe nord-americane. După moartea lui Ray Wallace (în 2002), s-a aflat cum acesta imprima în noroi labele gigantice, iar în rolul lui Big Foot din scenele surprinse pe peliculă a jucat soția acestuia.
Farse apocaliptice
Presa a reușit de-a lungul timpului să facă farsele cele mai multe și mai reușite. Unele însă, cu voia sau fără voia jurnaliștilor, au fost de-a dreptul macabre. Dramatizarea radiofonică a piesei Războiul lumilor, în lectura lui Orson Welles, a creat panică în America anului 1938. Ascultătorii au crezut că e o emisiune de știri care anunța invazia marțienilor. Șase milioane de oameni și-au părăsit casele ca să nu fie prinși de invadatori. A fost o reacție neprevăzută, scăpată de sub control. La 31 martie 1940, Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a dat publicității un comunicat prin care anunța că a doua zi va veni sfîrșitul lumii. Radio KYW a transmis: Cele mai mari temeri ale noastre privind sfîrșitul lumii sînt confirmate de astronomii de la Institutul Franklin. Mîine, la ora 15:00, vine apocalipsa. Nu e o păcăleală de 1 aprilie. Panica a luat sfîrșit abia după ce astronomii au negat teribila predicție. Autorul farsei, ofițerul de presă al Institutului Franklin, William Castellini, a fost demis.
Eiffel-ul, scos la vînzare
Păcălelile grosolane n-au ocolit nici lumea artei. Cel mai cunoscut falsificator de tablouri, Han van Meegeren, a vîndut sute de lucrări ale lui Vermeer ca autentice. Dacă nu ar fi fost acuzat de înstrăinarea patrimoniului, atunci cînd a vîndut un tablou lui Goering, nici azi nu s-ar fi aflat că picturile erau niște falsuri. Victor Lustig s-a îmbogățit de pe urma farsei sale cu Turnul Eiffel pe care l-a vîndut la licitație, în 1925. Dîndu-se drept funcționar din Ministerul Poștelor, a anunțat că municipalitatea scoate monumentul la vînzare ca fier vechi. Cel păcălit n-a depus plîngere. Iar escrocul a fost prins abia după 20 de ani. În 1986, Le Parisien a anunțat că același simbol național urmează să fie dezmembrat. Știrea a șocat poporul francez care și-a revenit cu greu chiar și după ce a aflat că e o păcăleală de 1 aprilie. Pe 22 aprilie 1983, publicația germană Der Stern anunța că e în posesia jurnalului secret al lui Hitler. A plătit 10 milioane de mărci pentru a avea exclusivitate. Grafologii stabiliseră că e chiar scrisul dictatorului. Dar un chimist a analizat și cerneala, descoperind că nu era autentică. Farsa pornise de la faimosul caligraf din Stuttgart Konrad Kujau.
Păcăleli nevinovate
Singurul post de televiziune din Suedia emitea alb-negru în 1962. La 1 aprilie, Kjell Stensson, șeful departamentului tehnic, a apărut la știri anunțînd că, erau în posesia unei tehnologii care permitea telespectatorilor să vadă color dacă puneau în fața ecranului o folie de celofan colorat. A doua zi, nu se mai găsea în toată Suedia o coală de celofan. Prima emisiune în culori a fost transmisă în Suedia opt ani mai tîrziu, dar tot pe 1 aprilie. Tot presa este de vină și pentru alte farse, mai mult sau mai puțin nevinovate. Radio BBC îi sfătuia pe oameni în 1957 să cultive macaroane în borcane, fiindcă așa făcuseră și elvețienii și obținuseră o recoltă senzațională. În 1980, tot britanicii au căzut în plasa jurnaliștilor de la BBC, luînd de bună știrea că istoricul ceasornic mecanic devine electronic, pentru a ține pasul cu timpurile moderne.
Farse nesărate
În 1994, postul american National Public Radio anunța că toți cei care își vor face un tatuaj cu Coca Cola vor primi un discount de 10% pe viață pentru orice produs cu acest logo. În 1999, ziarul Pheonix New Times dădea un anunț umanitar pentru săraci, cerîndu-le donatorilor cîte un dolar pentru a-i înarma pe cei fără adăpost. La adresa http:// www. snopes.com/humor/mediagoofs/cnnobits.asp, puteți găsi o farsă macabră comisă de un celebru site de știri. Pe 16 aprilie 2003, www.cnn.com a publicat necrologul vicepreședintelui Richard Dick Cheney, aflat la acea oră în viață. CNN și-a cerut scuze față de înaltul demnitar, precizînd că farsele erau pregătite pentru alte personalități proeminente aflate în viață la acel moment: Ronald Reagan, Bob Hope, Fidel Castro, Pope John Paul II, Nelson Mandela, Gerald Ford.
Presa se distrează
Revista New Mexicans for Science and Reason publica în 1998 un articol în care anunța că autoritățile statului american Alabama intenționează să schimbe valoarea numarului Pi din 3,14159 în 3,0. Autoritățile au fost bombardate cu scrisori și telefoane de protest din întreaga lume. În 1998, un ziar argentinian a anunțat că Diego Maradona a încheiat un contract cu clubul Spartak-Moscova, pentru șase milioane de dolari, farsă ce a șocat milioane de fani. Agenția Itar-Tass a făcut și ea o farsă în 1996, rămasă de pomină. A anunțat că s-a început fabricarea de grenade de mînă încrustate cu diamante, pentru ca victimele să sfîrșească într-un cadru mai luxos. Associated Press și-a păcălit colegii de breaslă în 1983 anunțînd că împăratul Constantin a creat Ziua Păcălelilor. Știrea a fost preluată de mai toate ziarele americane. Irish Times glumea în 1995, scriind că proprietarii parcului Disneyland negociază cu guvernul rus pentru a cumpăra cadavrul lui Lenin.
Farsori de internet
În 1982, Daily Mail anunța că toate angajatele trebuie să fie controlate de sutien pentru a face dovada că nu poartă catarame care blochează semnalele radio-tv, catarame intrate pe piață recent și care produceau mari pagube instalațiilor tehnice. În martie 1997, Internetul a fost inundat de pozele unei zîne pe care un trecător a descoperit-o pe cînd se afla la plimbare în zona Derbyshire din Marea Britanie. Site-ul a avut zeci de mii de vizitatori în numai cîteva zile. Pe 1 aprilie, autorul farsei, Dan Baines, a mărturisit că nu există nicio zînă, a vrut doar să încurajeze oamenii să creadă în minuni. La începutul anului 2008, pozele înainte și după ale unei femei care făcuse o cură de fructe ale palmierului Açaí împînzeau internetul. Farsa a fost demascată de către proprii creatori pe 1 aprilie, după ce vînzările la fructul-minune atinseseră cifre record.
Avem și noi păcălicii noștri
Vergil Hîncu a băgat spaima în români anunțînd un cutremur iminent în anul 2000. În aceste zile, locul i-a fost luat de Ioan Istrate, un alt prezicător care apare la televiziune cu de acum perimata farsă a cutremurului catastrofal care se va produce curînd. Mudava este un alt exemplu de farseur care a profitat de naivitatea românilor, promițîndu-le vindecări miraculoase contra unor sume de bani consistente. Iar brașovenii se pot mîndri cu farsele lui Mihail Clipea, celebrul escroc care a vîndut unui cetățean german parcul Ion Titulescu și Cimitirul Eroilor. A fost, pe rînd, polițist, procuror, ofițer al fostei Securități, inspector de metrologie, medic pentru summitul NATO din Poiana Brașov, inspector al Primăriei, al Crucii Roșii și patron de fundație de într-ajutorare. În prezent, farsorul a ajuns după gratii.
Farsa secolului
Călătoria pe Lună a echipajului Apollo în 1969 este pusă sub semnul întrebării. Adepții teoriei conspirației sînt convinși că totul e o imensă păcăleală fabricată pe platourile de filmare. Ei aduc argumente dintre cele mai meticuloase: steagul nu poate flutura pe Lună, pentru că nu există vînt în lipsa atmosferei, modulul greu de cîteva de tone nu s-a afundat în sol mai mult de 1 centimetru, în timp ce bocancul lui Armstrong a lăsat urme adînci, în casca astronautului se zăresc lumini și alte amănunte care scapă ochiului unui nespecialist.
Dan Brown s-a lăsat păcălit
În anii 60 un individ numit Pierre Plantard s-a dat drept urmaș al Merovingienilor, drept pentru care a cerut tronul Franței. El susținea că aparține unei organizații secrete numite Prioria Sionului care are drept scop protejarea secretului descendenței lui Iisus Christos. Experții au demonstrat că documentele lui Plantard sînt niște falsuri. Dar Dan Brown a mușcat momeala și, ferm convins că Iisus s-a căsătorit cu Maria Magdalena și au avut urmași în Franța, a scris o carte care a păcălit o întreagă planetă.
_dfhfhg.jpg)
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
