În tocul uşii sau lîngă pat?

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 04.03.2009

• Şeful Echipei Americane Internaţionale de Salvare a descoperit metoda sigură de supravieţuire în caz de cutremur
• Specialiştii braşoveni ne sfătuiesc să urmăm totuşi metodele clasice

Acum 32 de ani, pămîntul s-a cutremurat atît de violent încît ziua de 4 martie 1977 a rămas în istoria României drept una a groazei şi tragismului. Undele seismice verticale şi orizontale au culcat la pămînt într-o secundă sute de clădiri şi au înghiţit mii de vieţi omeneşti. România s-a legănat ca o corabie în furtună. În Braşov n-au fost victime, nici pagube serioase. Dar clădiri vechi din Bucureşti s-au transformat în mormane de moloz. Au izbucnit incendii. Mulţi s-au aruncat de la etaj, alţii s-au călcat în picioare la ieşirea din imobile. Unii au rămas în casă paralizaţi de groază şi au supravieţuit. Sau nu. Ce trebuie să facem cînd simţim trepidaţiile pămîntului? Există trucuri pentru o salvare sigură sau totul depinde de ce îi e scris omului? Ghidul de urgenţă al ISU este contrazis de un american specialist în dezastre. Atunci, cum e mai bine? Încotro s-o apucăm?

4 martie 1977, la Braşov

Se spune că mişcările seismice din Vrancea nu afectează Ardealul, că Braşovul n-a păţit nimic în ’77. Totuşi, pagubele făcute publice în acea perioadă nu sînt deloc nesemnificative. Puţini ştiu că au fost avarii uşoare la Carpatex, Aurora, Reconstrucţia Feldioara şi Fabrica de Zahăr Bod. La Întreprinderea de Postav Prejmer s-a întrerupt parţial activitatea din cauza unor fisuri la turnul de răcire. După 14 ore, problema s-a remediat. Bilanţul oficial anunţa că aproximativ 3.000 de clădiri din judeţ au suferit uşor, 69 de locuinţe au devenit nefolosibile, iar la 79 de familii sinistrate li s-a asigurat cazare, în regim de urgenţă. Au fost parţial degradate 20 de şcoli. Cele din Moeciu de Jos, Calbor şi Perşani au fost temporar închise. Castelul Bran, Preventoriul de Adulţi Timiş şi Casa Municipală de cultură au funcţionat parţial. S-a acordat asistenţă medicală unui număr de 58 de persoane. S-au înregistrat două decese. Postul de radio Bod avariat a reintrat rapid în funcţiune. Cele mai multe probleme au apărut pe Strada Castelului, la numerele 32, 47, 72 şi Armata Roşie nr. 17. De pe Castelului 52 s-au scos două camioane de moloz cu ţigle căzute de pe acoperişuri. Cutremurul de 7,2 grade pe scara Richter a zgîlţîit serios chiar şi Braşovul, oraş care n-a fost trecut pe lista celor sinistrate.

Mai bine înăuntru

Dacă mîine s-ar produce o mişcare seismică de proporţii ce trebuie să facem? N-am apucat să consolidăm blocurile, deci nu putem sta nepăsători. Cum procedăm pentru a ne salva vieţile, nouă şi celor dragi? În „Normele de comportare în caz de cutremur“ editate de ISU Braşov şi distribuite asociaţiilor de proprietari, şcolilor şi instituţiilor, sîntem sfătuiţi să nu ne repezim în afara imobilului, pentru că sîntem mai în siguranţă în interior. În lucrarea „Triunghiul vieţii“, americanul Doug Copp, managerul pentru dezastre al Echipei Americane Internaţionale de Salvare, spune că „este mult mai bine să fii în exteriorul unei clădiri decît în interior“. Colonelul Lucian Bogdan de la ISU Braşov ne avertizează că, dacă urmăm această idee, riscăm să ne cadă în cap balcoane, ferestre şi alte obiecte desprinse de la etajele superioare. „Ideal e să ne adăpostim în cadrul unei uşi, sub o masă, o bancă, un birou. Dacă nu există mobilier solid, staţi lîngă un perete interior şi protejaţi-vă capul şi viaţa“. „Oamenii care se pun sub obiecte, ca birouri sau maşini, sînt întotdeauna zdrobiţi“, este contrareplica americanului.

„Triunghiul vieţii“

Copp ne recomandă să ne ghemuim în poziţia fetală. „Este un instinct de supravieţuire natural. Poţi supravieţui într-un mic gol. Du-te lîngă un obiect, lîngă o canapea, lîngă un obiect mare şi voluminos, care se va comprima într-o oarecare măsură, dar care va lăsa un gol lîngă el“, explică el. Americanul numeşte acest spaţiu în care te poţi adăposti „triunghiul vieţii“ şi este practic o piramidă de moloz formată în jurul unui obiect mare. În acel spaţiu gol, orice fiinţă care stă ghemuită în poziţia fetală ar putea, teoretic, să rămînă în viaţă. „Data viitoare cînd priviţi clădiri prăbuşite, număraţi «triunghiurile» pe care le vedeţi formate. Sînt peste tot. Este cea mai comună formă pe care o veţi vedea într-o clădire prăbuşită“, crede americanul. Specialistul de la ISU e de altă părere: „E vorba de alte construcţii, cu structuri uşoare. După tornade, nu rămîne casă în picioare la americani. La noi, cel mai sigur loc e tocul uşii de la intrarea în apartament, deoarece pe deasupra lor trec grinzile de rezistenţă care protejează şi unde descărcarea forţelor e cea mai mică“. Aşadar, sfatul lui Copp e bun eventual doar dacă nu ajungem la uşă: „Dacă eşti în pat, pur şi simplu rostogoleşte-te jos din pat. Un vid de siguranţă va exista în jurul patului“.

Deocamdată, e linişte în Vrancea

Cam toată lumea ştie ce e de făcut în caz de cutremur: să n-o luăm la goană pe scări, acestea sînt primele care se prăbuşesc, să nu stăm în dreptul ferestrelor, să închidem sursele de apă, gaz, curent electric şi, mai ales, să nu intrăm în panică. De fapt, pregătirea pentru a face faţă unui seism începe înainte de producerea catastrofei, prin fixarea fermă în pereţi a etajerelor şi plasarea cît mai jos posibil a obiectelor grele, pregătind un plan de urgenţă pentru întreaga familie. Trebuie să avem provizii puse deoparte, hrană şi apă pentru trei zile, haine călduroase şi pături, baterii, lanternă şi un radio, trusă de prim ajutor, extinctor. Şi, mai ales, trebuie să învăţăm din timp să le folosim. Specialiştii spun că mai trebuie să treacă 400 de milioane de ani pînă cînd cele trei plăci tectonice de pe teritoriul României să se lipească la loc. Abia atunci cutremurele din Vrancea vor afecta Ardealul. Asta înseamnă că, la primul cutremur serios, putem sta liniştiţi? În evidenţele Primăriei Braşov, 170 de imobile sînt încadrate în diferite grade de risc în caz de cutremur. Majoritatea sînt în centrul istoric. Dar sînt şi blocuri care nu sînt scutite de riscul de a se prăbuşi parţial. Deşi seismologii spun că nu există în acest moment o tensiune acumulată în adîncurile Vrancei şi un cutremur puternic nu se va produce curînd, nu strică să fim pregătiţi pentru ce e mai rău.

Experimentul Copp

• Doug Copp (foto) este considerat părintele metodei de salvare în caz de cutremur numită „Triunghiul vieţii“. „M-am tîrît în interiorul a 875 de clădiri prăbuşite, am lucrat cu echipe de salvare din 60 de ţări, am fondat echipe de salvare în mai multe ţări, am fost expertul Naţiunilor Unite în Micşorarea Dezastrelor timp de doi ani. Am lucrat la fiecare dezastru major din lume din 1985“, se prezintă el. Ca să dovedească veridicitatea şanselor de supravieţuire prin ghemuire lîngă un obiect mare, a făcut un experiment cu 20 de manechine plasate în interiorul unei clădiri. A fost provocat artificial un cutremur, iar ceea ce a urmat a făcut obiectul unui film documentar extrem de popular. Doar manechinele care au aplicat metoda lui Copp au rămas intacte. Dacă are sau nu dreptate, puteţi stabili şi dumneavoastră privind fotografiile de la cutremurul din 1977.

Braşovenii au ridicat Bucureştiul

• În 1977, în total, în Bucureşti şi 9 judeţe afectate, au murit 1.570 de oameni, au fost distruse peste 33.000 de locuinţe, iar pagubele au depăşit două miliarde de dolari. Numărul răniţilor a fost de 11.320, iar 35.000 de familii au rămas pe drumuri. În primele trei zile, braşovenii au trimis în Bucureşti 40.000 kg de pîine, 34.000 de litri de lapte, 187.000 de sticle de apă minerală, 100.000 de sticle de băuturi răcoritoare, 6.200 borcane de iaurt, 2.700 kg de smîntînă. După încheierea operaţiunilor de salvare, s-a trecut la reconstrucţia capitalei. Inginerul Gheorghe Haizea, directorul tehnic al trustului braşovean, a ridicat 519 apartamente noi în Drumul Taberei. Practic, constructorii braşoveni au ridicat noul Bucureşti, după catastrofă.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: