Costel, superiepuroiul din Sînpetru

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 24.04.2008

• Printre cei 30 de iepuri ai lui Răzvan Munteanu, Costel este un uriaş de aproape nouă kilograme

Iepuraşul este un simbol pascal al lumii moderne. E drăgălaş şi cuminte, apare pe felicitările de Paşte, lîngă coşuleţul cu ouă colorate, şi, uneori şi în casele iubitorilor de animale. Mulţi braşoveni cresc iepuri, cîte doi, trei, pentru amuzament, alţii au adevărate ferme cu zeci sau sute de urecheaţi. Răzvan Muntean din Sînpetru a făcut o pasiune pentru cei 30 de iepuraşi din ogradă. Fiindcă îi îngrijeşte cu răbdare şi pricepere, au ajuns la dimensiuni impresionante. Şeful lor e Costel, un iepure de aproape nouă kilograme. De Paşte, el va avea un regim special: în loc să ajungă friptură, va primi porţie dublă de cereale şi o hîrjoneală prin iarbă cu stăpînul şi cei 20 de descendenţi.

O pasiune care naşte pui

Anul trecut, s-a dus pînă în Racoş, unde auzise că cineva vinde iepuri. Răzvan îşi amintea din copilărie de simpaticii urecheaţi ai bunicului, aşa că s-a hotărît să înceapă să crească şi el iepuri. Tatăl lui l-a ajutat să aleagă două femele, Margit şi Irma. Mai trebuia şi un mascul, pe care l-a găsit la un vecin care voia să renunţe la această ocupaţie. Aşa a apărut în gospodăria familiei Munteanu Costel, cel mai voinic dintre toţi iepuraşii. Acum are peste opt kilograme, un an şi patru luni şi e atît de mare că trebuie să stea singur în cuşcă. Aşa se şi cuvinte unui şef de trib cu autoritate. Din august pînă de Sfîntul Andrei, n-a venit pe lume niciun iepuraş. Răzvan începuse să se îngrijoreze. Animalele erau sănătoase, dar nu păreau dornice să aibă urmaşi. S-a documentat pe Internet şi a aflat că nu e niciun motiv de îngrijorare, durează pînă cînd femelele se acomodează. Aşteptarea i-a fost răsplătită din plin: Costel a devenit tatăl a şapte pui simpatici şi jucăuşi. De atunci, ca unic mascul adult, iepuroiul a mai contribuit la venirea pe lume a încă 18 iepuraşi.

Iepuri care nu mănîncă morcovi

Răzvan iubeşte iepuraşii mai mult ca orice. Adolescentul, elev la liceul „Nicolae Titulescu“, se trezeşte dis-de-dimineaţă să le prepare hrana, apoi pleacă la şcoală. Cînd se întoarce le mai dă fîn şi apă, iar seara, cînd e masa cea mai consistentă, are grijă să se culce sătui. În restul timpului, se joacă cu ei, le construieşte cuşti şi le ţine jurnalul pe computer. Cei 30 de iepuraşi ai lui Răzvan au fişe personale cu date despre ce şi cît mănîncă, ce tratamente le-a făcut, pentru ce afecţiune şi cît cheltuieşte cu ei pe lună. „În afară de cereale, pe care le avem din gospodărie, cumpăr furaje speciale de 60-70 de lei pe lună. Medicamente şi vaccinuri cumpăr doar cînd e nevoie. Eu şi tata împărţim cheltuielile“, mărturiseşte băiatul. Iepurii lui sînt din rasa Uriaş German Gri, beau cîte un litru de apă pe zi şi ronţăie orz amestecat cu porumb, fîn uscat şi, preferata lor, pîine uscată. Veţi întreba unde sînt morcovii şi varza, deliciile oricărui iepuraş. „Morcovul le face rău, se constipă. Rasa aceasta e pretenţioasă, nu mănîncă varză şi morcovi“, explică stăpînul rozătoarelor.

Petrecere în iarbă

Iepuraşii s-au înmulţit vertiginos, aşa că Răzvan s-a oprit din achiziţionat. Are destul de lucru. Cel mai greu e cînd trebuie să facă curăţenie în cuşti. Şi asta, de două ori pe săptămînă. Iarna are grijă să le fie cald, vara să aibă spaţiu de zburdat. „Dar nu e bucurie mai mare decît să-i văd voioşi, ţupăind prin iarbă“, spune Răzvan. Totuşi, creşterea iepurilor mai are un avantaj pentru familia Munteanu. „Săptămîna trecută am tăiat trei. Au ieşit nişte fripturi grozave şi o ciorbă foarte gustoasă. Carnea e puţin mai tare decît cea de pui, dar fără colesterol. În hipermarket e mai scumpă decît cea de porc, la 30 de lei kilogramul“, povesteşte mama lui Răzvan. Despre vînzare încă nu poate fi vorba. „Puii trebuie să stea două luni la iepuroaică, încă nu-i pot despărţi de mamă, e o perioadă mai sensibilă pentru ei“, explică stăpînul. De Paşte, toţi urecheaţii vor fi cruţaţi şi alintaţi. Fetele vor primi o fundă roşie, iar băieţii vor fi provocaţi la o întrecere în iarbă verde. Însă vor fi atent supravegheaţi. Dacă îl scapi din ochi pe Costel, are obiceiul să sape tunele pînă în curtea vecinilor.

Ouăle şi iepuraşii

• Legenda nordică vorbeşte de o zeiţă care a transformat o pasăre rănită într-un iepure. Astfel, iepuraşul a rămas cu capacitatea de a depune ouă. Pentru a-i mulţumi celei ce i-a salvat viaţa, iepuroaica decora toate ouăle făcute şi i le dăruia zeiţei. Copiilor li se spune şi azi că iepuraşul de Paşte face un cuib plin de ouă colorate. Tradiţia spune că duminică dimineaţa iepuraşul vine cu coşul plin de ouă şi lasă ouă roşii copiilor cuminţi. La ceilalţi, ouăle lipsesc, sau nu sînt colorate. Germanii sînt primii care au inventat dulciurile în formă de iepuraşi, la 1800, din aluat şi zahăr. În aceeaşi perioadă, în Franţa şi Germania au apărut şi primele ouă din ciocolată.

Cei mai mari iepuri

• Uriaşul gri german este o rasă de iepuri de dimensiuni mari, motiv pentru care este atracţia expoziţiilor de profil. Rasa a apărut în Germania între anii 1880 şi 1890. Pe atunci, exemplarele abia atingeau 6 kg. Dar după al doilea război mondial, crescătorii au început să obţină exemplare din ce în ce mai masive, prima utilitate a acestor iepuri fiind producţia de carne şi de blană. În prezent, uriaşul german gri e considerat rasa cea mai simpatică, fiind folosit mai mult ca animal de companie. Trăieşte cam 10 ani şi poate ajunge la 15 kilograme. La noi în ţară, primele nuclee de uriaş german au apărut în perioada anilor 1935-1939 în Timişoara şi Braşov. După anul 1975, au fost introduse şi primele exemplare de Uriaş Gri German. Cel mai mare iepure din lume este Amy, o femelă de de 20 de kilograme şi 1,2 metri lungime, din Marea Britanie.

Azi se vopsesc ouăle

• În Joia Mare, oamenii merg la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească. Există şi cîteva superstiţii referitoare la această zi:
- cine doarme în această zi va rămîne leneş tot anul.
- morţii vin la vechile lor locuinţe, unde stau pînă în sîmbăta dinainte de Rusalii.
- femeile trebuie să termine de tors cînepa.
- se fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii să se poată încălzi. Se dă de pomană pentru sufletul lor.
- tot acum se încheie sezonul la urzici, acestea înfloresc şi nu mai sînt bune de mîncat.
Astăzi este şi ziua în care se vopsesc ouăle. Tradiţia cere ca acestea să fie doar roşii, în cîte culori diferite vor fi vopsite, atîtea necazuri se vor abate peste acea casă. Decorarea ouălor implică o gamă foarte variată de forme şi simboluri. Iată semnificaţia lor:
- linia dreaptă verticală: viaţa
- linia dreaptă orizontală: moartea
- linia dublă dreaptă: eternitatea
- linia cu dreptunghiuri: gîndirea şi cunoaşterea;
- linia uşor ondulată: apa, purificarea
- spirala: timpul
- spirala dublă: legătura dintre viaţă şi moarte.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: