CNA „trage de urechi“ presa audio-vizuală

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M. Ex., 12.04.2008

Consiliul Naţional al Audiovizualului a dat publicităţii cel de-al treilea raport de monitorizare a presei audio-video, realizat luna trecută de CNA şi Institutul de Lingvistică. Concluzia este că în textele scrise (titrări, crawluri) apar în continuare nepermis de multe greşeli de ortografie şi de punctuaţie. Concluzia este că anumite erori tipice persistă şi că acestea nu sînt produse de inerentele ezitări ale expunerii orale, ci provin din proaste obişnuinţe ale uzului. Eliminarea lor presupune timp şi voinţă de autocorectare.

„Lăsa-ţi gura!”

Cele mai grave erori de ortografie privesc folosirea cratimei: absenţa - „şi ma lovit” (Prima TV) – sau introducerea eronată a acesteia - „Lăsa-ţi, domnule, să vadă cum e aici!” (Antena 1); „Lăsa-ţi gura!” (Antena 1); de asemenea, scrierea secvenţei finale i/ii/iii: „copii săi” (TVR 1); „banii noştrii” (Antena 1). Sînt foarte numeroase erorile de punctuaţie care privesc folosirea virgulei: lipsa virgulei care să izoleze un vocativ - „Jerod cum stăm?” (Prima TV), „Sărut mîna mamă” (Naţional TV), „Mulţumim Rapidule!” (Pro TV) – sau un atribut izolat (presupunînd o elipsă) - „Busuioc acuzat că nu ştia că Pavarotti a murit” (OTV); „l-a condamnat la 25 de ani de închisoare pe Jean Pierre Sgueglia acuzat de triplul asasinat” (N24). De asemenea, lipseşte virgula care să izoleze o apoziţie: „A fost ucisă Cristina de soţul ei Alexandru?” (OTV). Apare, în schimb, virgula între subiect şi predicat: „Direcţia Naţională Anticorupţie, încalcă legea, sprijinită de organele superioare” (OTV).

„Bordurile trebuiesc puse”

În domeniul morfologiei, cele mai frecvente greşeli privesc formele hibride vroiam, vroiai, vroia etc. (Naţional TV; B1 TV, Pro TV, 1 OTV, Prima TV). Incorecte sînt şi alte forme: conjunctivul să aibe (Antena 1, TVR 1, OTV), indicativul prezent trebuiesc: „Bordurile trebuiesc puse” (B1 TV), unele imperative negative: „treaba asta cu plăcerea n-o mai zi a doua oară (Info Pro). S-au mai semnalat erori tipice care ţin de încadrarea unor verbe la o altă conjugare: „Nu v-ar displace să vă oferim un bilet.” (TVR 2; corect: displăcea), „Le suportăm, ne complacem” (Radio România Actualităţi; corect: complăcem); forme incorecte de genitiv: „Ca familia sorei poliţistului să aibă grijă de copil” (Naţional TV; corect: surorii). În sintaxă, una dintre cele mai frecvente greşeli rămîne omiterea prepoziţiei pe la pronumele relativ care cu funcţia de complement direct: „preţurile care le puneau ei în plus” (RTV); „un dosar care îl cunosc” (B1 TV). Aproape la fel de des apar diferitele tipuri de dezacord între subiect şi predicat: „Ce-s cu fiţele astea de doi lei?” (OTV), „cu siguranţă va fi unul dintre subiectele care va fi pe larg dezbătut” (RTV). Ridică probleme, în continuare, acordul construcţiilor cu pronumele relativ care în genitiv: „Alături de Statele Unite, Rusia şi Europa, al cărui laborator a fost instalat...” (Naţional TV); „aderaţi la un grup a cărei ideologie...” (Info Pro); „Poliţiştii sunt la casa de pariuri ale căror geamuri sunt sparte” (TVR 1) etc.

„Şi cine era, decît dumneavoastră cu copilul?”

Între greşelile tipice, pentru a căror corectare ar trebui să se facă eforturi în viitor, se numără şi:
• apariţia adverbului decît în contexte afirmative: „În ultimă fază s-a prelevat decît ficatul” (OTV); „şi cine era, decît dumneavoastră cu copilul?” (OTV);
• apariţia parazitară a conjuncţiei şi după prepoziţia ca (gruparea ca şi): „care poate fi folosit ca şi teren de joacă” (Antena 1); „Din punctul dumneavoastră de vedere, ca şi director al...” (RRA); „dacă ţi-ar veni ca şi clientă o doamnă de peste 50 de ani” (TVR 1);
• topica greşită a adverbului mai: „Mai vă menţineţi argumentaţia?” (RTV), „Că mai se povesteşte de un episod cu o fată, Alexandra” (OTV);
• folosirea conjuncţiei compuse ca să în locul lui să: „au convenit ca să dea drumul la blocajul ăsta” (RTV), „Eu îmi doresc ca să fiu judecat...” (B1 TV).

„A găsit poşeta abandonată, dar însă era goală”

În plan lexical şi stilistic, s-au identificat în continuare destul de multe pleonasme supărătoare - „Un refren care poate fi posibil” (Radio România Actualităţi), „detalii şi multe alte amănunte în cîteva minute” (Pro TV), „A găsit poşeta abandonată, dar însă era goală.” (Antena 1) etc. CNA recomandă evitarea folosirii abuzive a termenului locaţie pentru loc, centru, sediu, imobil etc. („Italia, de exemplu, sau alte locaţii minunate”, TVR Cultural), prudenţă în inventarea de cuvinte („Mişcarea înseamnă şi o daunalitate crescută”, Naţional TV).

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: