Perlele jurnalistilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 12.04.2008

• În ziarele braşovene se strecoară zilnic greşeli şi gafe, unele haioase, altele ruşinoase

Orice redactor, după ce a terminat de scris un articol, reciteşte şi revizuieşte ceea ce a debitat. Apoi, textul e văzut şi supervizat de un editor, jurnalist cu mai multă experienţă. Mai departe, articolul ajunge la tehnoredactori care mai corectează şi ei, din mers, greşelile evidente. Dar OK-ul final e dat de corector, cel care are grijă să nu fie nicio literă lipsă, nicio inadvertenţă în exprimare şi conţinut. Iată, deci, că ceea ce apare în paginile ziarelor este un produs la finalizarea căruia cooperează mai multe persoane. Ar trebui să fie perfect, şi totuşi, se mai tipăresc şi greşeli. Gafe de care nu ştii dacă să te indignezi sau să rîzi cu lacrimi. Presa braşoveană nu face excepţie. Iată cîteva perle jurnalistice culese din Transilvania Expres, Bună Ziua Braşov, Gazeta de Transilvania şi, evident, Monitorul Expres.

„Zaruri care au determinat data masacrului“

A greşi e omeneşte. Greşesc şi politicienii, şi medicii, şi jurnaliştii, inclusiv cei de la ziarele braşovene. Unii mai puţin, alţii cu o frecvenţă îngrijorătoare pentru o profesie care presupune întîi de toate cunoştinţe temeinice de gramatică, fluenţă în gîndire şi abilitatea de a expune coerent conţinutul unei idei. Iar atunci cînd astfel de calităţi sînt în suferinţă, apar şi perlele. Combinaţii de cuvinte de tot rîsul. Ziarele ultimelor zile sînt pline de astfel de stîngăcii şi gafe. Să le răsfoim şi să ne amuzăm împreună. Din Transilvania Expres aflăm despre sărbătoarea evreiască Purim că se numeşte aşa din cauza unor zaruri năstruşnice care „au determinat data masacrului pregătit de Haman evreilor din Imperiul Persan, care, în final, au fost salvaţi prin intervenţia miraculoasa a lui Mordehai şi a Esterei, cu 2.300 de ani în urmă“. Aţi înţeles cum e cu zarurile? Nu-i nimic, e normal, nu sînteţi singurii.

Numai lapte şi gafe

Tot în TEX găsim un minunat articol despre „o expoziţie a tezaurului folcloric colectat pe tot parcursul său“. La o altă expoziţie, de fotografie, „dincolo de acest aspect, realizatorii au reuşit să imortalizeze aspecte legate de viaţa la ţară şi frumuseţea locurilor pure“. Un subiect mai dramatic, preţul ridicat al laptelui praf, e şi el un prilej de exprimări ciudate şi dezacorduri pentru colegii de la TEX: „pentru că nu pot să-şi hrănească altfel micuţii, deşi ar vrea să-l alăpteze la sîn“. Pomenind un caz special, jurnalistul arată că o mamă „a mai avut de înfruntat şi «furia laptelui», fiind nevoită să dea 70 de lei pe două pastile care să-i oprească lactaţia, ce s-au dovedit şi ineficiente“. Aşadar, o femeie cu lactaţie în exces se plînge de preţul ridicat şi ineficienţa medicamentelor care i-ar putea reduce cantitatea de lapte. De ce? Ca să se poată plînge de cît de scump e laptele praf. Mai limpede pare următoarea exprimare: „atunci cînd îi arde mai tare, adică au o suferinţă acută, pentru care reţeta este valabilă 24 de ore“.

„A cumpărat un corp din Liceul Forestier“

Gazeta de Transilvania notează că „În ceea ce priveşte înnoptările, Braşovul a stat chiar mai bine“. Citînd un arhitect, aflăm cum se apreciază mărimea unei suprafeţe: „Acum nu vă daţi seama pentru că nu prea circulă lumea prin piaţă“. Deci numai cînd e aglomerat putem observa mai bine dimensiunile unui spaţiu. Se pare că GT are mari necazuri în materie de măsurători: „Suprafeţele de teren sînt, respectiv, de...“. Mai aflăm şi despre un trafic de organe: „Primarul a anunţat intenţia autorităţilor locale de a cumpăra un corp din Liceul Forestier“. Iată o frază din TEX care trebuie citită cu atenţie: „Iarna destul de scurtă şi puţin friguroasă, dar şi încălzirea globală tot mai accentuată a generat un fenomen interesant: păsările călătoare în locurile de cuibărit s-au întors cu cîteva săptămîni bune mai devreme.“ Mai departe, se arată cu precizie ştiinţifică: „ciuful de pădure, o pasăre din familia cucuvelei, susţin ornitologii, avea pui“.

„Sub strictă supraveghere de specialitate“

Bună Ziua Braşov arată că, în anii ’70, mulţi oameni veniţi din alte judeţe rămîneau la noi „pentru a se angaja în marile societăţi“. Ar fi trebuit să rămînă şomeri, la vremea aceea nu existau societăţi, doar întreprinderi. „Nu mai punem aici şi scăderea demografică datorată mortalităţii mari în raport cu numărul naşterilor, a cărei cauză a fost tot situaţia economică a oraşului“, se anunţă în acelaşi cotidian. Deci, de-aia sîntem tot mai puţini, fiindcă oraşul o duce prost. „Doar la 12 băieţi putînd să li se asigure un loc într-o cameră“. Vai, sărmanii, înghesuială mare! Oare de ce şi-ar mai dori cei rămaşi pe dinafară să obţină un astfel de loc? Tot în BZB: „Copila este ţinută sub strictă supraveghere de specialitate“. Să ne întoarcem la TEX care titrează pe prima pagină: „Se pare că, iată, PSD are o problemă în plus faţă de cele care pe care le exhiba de dinainte de-a fi pierdut alegerile“. O exprimare logică, demnă de un editorial.

„Abandonat, fără a se mai încerca continuarea“

Şi cu regulile gramaticii e greu. Fără a mai comenta poziţia virgulei care, de multe ori, stă unde-o fi, să amintim că, într-un limbaj îngrijit, cacofoniile nu sînt admise: „dispuse pe o tijă metalică care se fixează în pămînt“ (TEX), „nu are încă candidaţii“ (titlu din BZB). Dar nici alăturarea nefericită a unor cuvinte prin a căror ligamentare s-ar putea obţine cuvinte obscene. Exemplu: „Tipul acesteia“ (TEX). Unde, dacă sînteţi în căutarea unui loc de muncă peste hotare, veţi afla cu bucurie că există nişte job-uri prin UE în care „cunoaşterea limbii române este considerată un avantaj“. Dacă nu ştiaţi, „head-hunting-ul este raiul oricărei persoane ambiţioase aflate în sfera muncii“. „Am ales să informăm mai multe şcoli generale decît licee sau colegii, fiindcă ponderea celor implicaţi în această boală este mai mare“. Greu, greu cu logica. Greu cu găsirea cuvintelor potrivite. Dar şi a literelor corecte: „muzica, dansul şi pantonima“. „Lucrările obiectivul în cauză au fost demarate înainte de 1989, fiind ulterior abandonate fără nici o justificare şi fără a se mai încerca continuarea proiectului“. E chiar imposibil să abandonezi un proiect încercînd să-l continui. Şi se numeşte pleonasm.

„Le admirăm văzîndu-le“

Alte exprimări suferind de un handicap sau altul din TEX: „Meniu foarte diversificat“, „Se caută foarte mult, mai ales de către doamne, salatele“, „Tablourile sale, realizate din flori uscate, sînt ca o gură de aer proaspăt“, „factorii nocivi (a se citi poluare, elemente chimice)“, „Le admirăm văzîndu-le“, „intoxicări grosolane“, „este foarte fals“, „130 de premii, fiecare dintre ele fiind o mare mulţumire şi satisfacţie“, „psiholog clinician autonom“. Mai găsim şi o traducere dubioasă „(joc de cuvinte: sole - calcan, soul - suflet, n.r.)“ în care sole (talpă) ajunge sinonim cu soul (suflet). Dar ce ziceţi de titlul: „Sacoşe potrivite pentru o partidă de shopping în piaţa de legume!“?. Articolul ne oferă informaţii preţioase: „În afară de portofelul cu bani nu trebuie să uităm nici de sacoşele care ne vor ajuta să aducem cumpărăturile în siguranţă acasă“. Care e de fapt concluzia articolului? Dacă vreţi să mîncaţi sănătos, plimbaţi-vă! „O dietă vegetariană este tot ceea ce ne trebuie acum, de aceea o plimbare printre tarabe este mai mult decît indicată“.

Vulpile, mai şirete ca jurnaliştii

În TEX găsim: „boala poate să evolueze şi să recidiveze“, „asistenţă integrată în adicţii“, iar într-un salon de manichiură, „încercaţi să aflaţi dacă există instrumente nesterilizate“. Iată şi un titlu cu suspans: „Uveitele, inflamaţii de la nivelul ochiului, ce pot avea cauze nebănuite“. „Afecţiunile respiratorii specifice sezonului rece continuă să dea bătăi de cap braşovenilor, deşi nu a mai fost înregistrat nici un caz de gripă, nici măcar diagnosticat clinic“. Pînă la urmă, cum rămîne, doctore? „Cei mai mulţi pacienţi cu IACRS s-au recrutat din rîndul copiilor“, se spune în alt articol. Oare autorităţile ştiu că în Braşov copiii sînt recrutaţi şi infectaţi cu virusuri? Ştirea cu vulpea turbată de zilele trecute a fost tratată în fel şi chip prin cotidianele braşovene. Din TEX aflăm despre turbare că „perioada de incubaţie la om este mai variabilă decît în orice altă infecţie acută“. Copiii care s-au jucat cu vulpea „au fost internaţi o zi, fiindu-le administrat serul antirabic, semn că au răniri pe corp“. Totuşi, „copiii nu au fost muşcaţi şi nici zgîriaţi de vulpe“. Dar în BZB, aflăm că „a fost constituită carantina“. Iar autorităţile „au luat toate măsurile necesare pentru eradicarea bolii“. Ce autorităţi demne de Nobel! Eradichează bolile ca pe focare. Concluzia: „populaţia trebuie să se ferească de turbare“. Totul într-un articol intitulat „Braşovenii sînt în pericol de a se îmbolnăvi de rabie“. Doamne fereşte! Nu o luaţi chiar de bună!

Agresori cu „ghiare“

Şi lumea palpitantă a accidentelor şi crimelor e bogată în stîngăcii. Un elev a fost bătut în curtea liceului „cunoscut sub numele de Hidromecanica“, precizează GT, acelaşi ziar care scrie că „După ce a scăpat din ghiarele agresorilor, Daniel s-a dus la spital“. Victima a făcut ce trebuia, dar jurnalistul n-a făcut bine scriind ghiare în loc de gheare. Din TEX aflăm că elevul s-a certat cu o colegă, dar „diferendul dintre cei doi nu a fost tranşat de niciuna din părţi“. Tot aici, găsim ştiri cu accidente de circulaţie: „În urma impactului, şoferul autoturismului a decedat instantaneu“. Poliţiştii au făcut investigaţii şi au găsit explicaţii, aceleaşi de cînd e lumea: „Ca de obicei s-a stabilit că...“. Ambulanţa a sosit în timp determinat cu o precizie de netăgăduit: „cîteva zeci de secunde“. Alteori, oamenii legii se luptă cu nişte deducţii imposibile: „În primele ore de după anunţarea incidentului s-a vehiculat că ar fi fost înjunghiat de un alt om al străzii, ipoteză ce a fost infirmată la examinarea sumară a cadavrului“. Aşa e, oamenii străzii au stilul lor.

„Avansaţi în gradul profesional superior“

Cu ocazia Zilei Poliţiei, în toate ziarele, poliţiştii au fost „avansaţi în gradul profesional superior“, după cum e citat comisarul-şef Liviu Naghi.
TEX a încercat să evite pleonasmul, înlocuindu-l cu altul: „au fost avansaţi, la termen, în gradul profesional următor“. Unii jurnalişti „încearcă să ţină «trează» atenţia opiniei publice pe desfăşurarea evenimentelor“, crede jurnalistul de la TEX, dîndu-ne vestea că a început răsfoitul filelor unui dosar, prin titlul „Se reiau căutările în dosarul dispariţiei Elodiei Ghinescu“. Din fraza următoare înţelege cineva ceva: „Dacă la Colegiul Naţional «Andrei Şaguna» nu se va trece la restituirea imobilului, în cazul unui corp de clădire a Grupului Scolar Silvic «Nicolae Rucăreanu» Biserica Evanghelică a fost repusă în posesie»?

Metafore în sîrmă ghimpată

„Ghimpele“ înţeapă rău, dar se înţeapă şi singur. Iată cîteva exemple din creaţia literară a jurnaliştilor de la acest săptămînal: „Există persoane care, chiar şi după o viaţă întreagă, nu au decît o constantă: teama de a nu fi agonisit, de a nu fi stors totul de la alţii, pînă la secătuire“, „Or, superioritatea Omului constă în pacea sa. Omul este o fiinţă care îşi poartă frumuseţile cu mari eforturi şi greutăţi“. Sau „speranţa şi bucuria de a trăi depăşesc speranţa de vindecare a unei boli“. „Dacă toate centrele de sănătate ar pune pacientul în prim-plan, îngrijirea paliativă ar dispărea ca specialitate şi ca necesitate“. Serios? Doar de atît e nevoie ca să dispară cancerul de pe suprafaţa pămîntului? „Cu maşina, proprietate - intelectuală, spirituală şi feminină - a unui prieten“. Of, cîtă literatură, cît suflu metaforic! Dar nimic nu se compară cu finalul: „Mă uitam fascinată… pînă cînd căzuse piticul din groapă-n groapă!“

Mea culpa

Nu merită iertat nici Monitorul Expres, să aruncăm o privire şi pe ceea ce scriem noi. Mărturisesc că sînt dezamăgită, n-am găsit gafe savuroase. Dar vă invităm pe dumneavoastră, cititori şi colegi de breaslă, să căutaţi mai bine. Iată cîteva din perlele noastre: „o variantă de soluţie“, „el este nominalizarea PSD“, „se va monta tîmplărie şi termopan“, „turiştii ajung la obiective în plimbare, făcînd o plimbare pe jos“, în piaţă „vor putea organiza inclusiv concerte în aer liber, eventual de muzică de cameră“, „să producă măcar o pojghiţă centimetri de gheaţă“, „pentru că a fi bifată realizarea“. Am mai aflat că locuinţele braşovenilor sînt mobile din citatul „crearea de locuri de parcare pentru locuinţele ce urmează a fi construite“. Putem data cu maximă precizie momentul în care podul de la Zizin a devenit periculos: „imediat ce firma angajată să reabiliteze carosabilul de pe pod a descoperit că pentru construirea pasajului nu s-a folosit fier-beton“. Şi tot ca să nu se supere colegii de la celelalte ziare, am să închei aşa: Acest articol este scris astfel încît şi ca să consemneze un semnal de alarmă asupra neatenţiei unor ziarişti de la mijloace mass-media care procedează la greşeli nu numai în articole, precum şi în titluri ca de amatori.

Bijuterii lingvistice

- Situaţia stă total diferit (BZB)
- Cel mai mare complex sportiv pentru săriturile cu schiurile din ţară (TEX)
- Parcurile Tractorul şi Trandafirilor, ambele din cartierul Răcădău (TEX)
- Mai rău este că sînt localităţi întregi din judeţ în care singura farmacie nu mai are plafon (TEX)
- Chemarea cu surla se mai face astăzi la Buna Vestire, avînd caracter de bunăvestire a anului (TEX)
- Saloanele dezafectate cu renovarea afectează actul medical (MEX)
- Dacă nu mai dovediţi cu scrisul şi evidenţele de această factură (TEX)
- Imediat după, a urmat (BZB)
- Mai ales că aveau la cunoştintă de cazul de la Stupini (TEX)
- Şi-au denumit bebeluşele cu numele Denisa (BZB)
- Vă perfecţionaţi cunoştinţele de limbă (TEX)
- Cu scopul de a permite angajaţilor Companiei Apa pentru a-şi înlocui conductele (TEX)
- În campania candidatului pentru postul de primar al PNG (TEX)
- Recondiţionate în condiţii proprii (MIX)
- O întîmplare care a arătat cît de puţin erau la acel moment autorităţile (TEX)
- Figurinele sub formă de copaci (TEX)
- O replică dulce a celebrei „Măiastra“, sculptată de Coşbuc (BZB - 2007)
- Frumoasele poveşti pot fi citite copiilor din Anglia, Spania, Franţa, Germania, Ungaria, Covasna şi Harghita (BZB)
- A fost transportat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov, mai ales că se afla şi în stare de şoc (BZB)
- Va fi inaugurat un tren de epocă din anii 1900 (MIX)
- Cîine personal (MIX)

Ciolofane şi drapeluri la MIX

• Nu greşesc doar jurnaliştii din presa scrisă, ci şi cei de la televiziune. Cum doar MIX-ul are site, să vedem ce minunate ştiri au postat. „Cu ajutorul CJ, Braşovul va avea Catedrală Ortodoxă. «Din cîte ştiu, Patriarhia Română deţine cîteva terenuri în judeţul Braşov, poate deţine şi în municipiu», a spus Căncescu“. Poate deţine, poate nu deţine. O promisiune bazată pe premise certe. „Din acest motiv se explică cozile imense“ nu sună tocmai ortodox. „Drogurile nu vor mai fi un mister pentru braşoveni!“. Vai! Nu luaţi acest titlu ca pe un îndemn! Un reportaj despre gunoaie e presărat la rîndul lui cu deşeuri ale limbii române: „ciolofane“, „drapelurile“. „Spune că o cantitate de 36 de metri ster au fost plătite din bugetul centralei, care a ajuns în curtea unui angajat de la CET“. Sterul este unitate de măsură pentru volum, subiectul ar fi normal să se acorde cu predicatul în număr şi gen, iar CET-ul nu putea să ajungă în curtea cuiva decît dacă era o construcţie pe roţi. „În antiteză, un braşovean, a dat din bugetul familial sau s-a împrumutat de la bancă să îşi achite întreţinerea de 1.200 de lei, sau chiar pe cea de peste 3 mii de lei“. Să înţeleagă cine poate. Iar cine e branşat la CET să spună dacă ajunge la 1.200 de lei încălzire pe lună. Dacă nu e aşa decît în cazuri izolate, atunci de ce sumele medii sînt comparate cu cele extreme? Fiindcă şi caprele se adună cu oile şi măgarii.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: