La multi ani, române, oriunde te-ai afla!

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Foto: Bogdan Bălaş

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 27.11.2015

• De Ziua Naţională a României, să ne amintim ce este pur românesc, valoros şi demn să devină cel mai potrivit brand de ţară

Pe 1 Decembrie, sărbătorim împlinirea noastră naţională, identificîndu-ne cu ceea ce avem mai bun şi mai măreţ, de la oameni, la locuri şi fapte care ne reprezintă şi ne singularizează în lume. Cînd spunem România, spunem Brâncuşi, Mioriţa, Voroneţ, Nadia, Coandă, umor şi ospitalitate şi încă multe alte elemente care compun portretul nostru, ca naţie. Dar care din toate acestea reprezintă branduri de ţară? Încă nu ne-am hotărît, deşi toate sînt produse autentic româneşti, cunoscute şi peste hotare. Monitorul Expres vă invită la o trecere în revistă a brandurilor româneşti, listă la care a contribuit şi Braşovul. Sînt mărci ale spiritualităţii, ştiinţelor, politicii, sportului, culturii care, de Ziua Naţională a României, ne fac atît de mîndri pe toţi românii.

Voroneţ, Delta Dunării, Sfinxul

Peisajele pitoreşti, construcţiile istorice unice, incluse sau nu în patrimoniul mondial UNESCO, ne duc faima. Nu există ghid de călătorie care să nu pomenească de mănăstirile pictate din Moldova. Dintre toate, uluitoare este Mănăstirea Voroneţ, ctitorie a domnului Ştefan cel Mare (1488), care are ceva unic: culoarea albastră pe care nimeni nu o poate imita, pentru simplul motiv că a fost realizată dintr-un pigment necunoscut azi, extrem de rezistent în timp. Albastrul de Voroneţ este un brand românesc indiscutabil, mănăstirea este asaltată de turişti, dar nu este îndeajuns valorificată. Întreaga Românie e presărată cu locuri unice, despre unele nici românii n-au auzit. Dacă nu ne cunoaştem ţara, cum să pretindem să o cunoască alţii? Sfinxul din Carpaţi e un brand, celebra stîncă erodată în forma unui cap uman atrage mii de turişti şi pasionaţi de mistere. Megalitul înalt de 8 metri e pomenit în toată lumea pentru asemănarea izbitoare cu Sfinxul egiptean, despre care se spune că ar fi fost cioplit după modelul celui din Carpaţi. Delta Dunării este un alt brand de ţară pe care ni l-a oferit natura. Deşi nu avem grijă de ea atît cît ar trebui, Delta, acest imperiu al vieţuitoarelor şi peisajelor de vis, este cea mai mare şi mai bine conservată dintre deltele europene, unica deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei. Aici cuibăresc milioane de păsări din aproape 400 de specii, iar colonia de pelicani e cea mai mare din Europa. Puţine ţări din lume au pe teritoriul lor fluvii şi mult mai puţine au delte. A noastră e o frumuseţe unică, un brand care ar trebui promovat în definiţa însăşi a României.

Poiana Braşov, Dracula şi Viscri

Tot la capitolul locuri unice, este brand naţional şi Poiana Braşov, cel mai mare domeniu schiabil din România (12 pîrtii). Are cea mai modernă dotare turistică montană din ţara noastră: hoteluri de lux, un sat de vacanţă, săli de spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze sportive, stînă turistică, un lac, bazine acoperite, discoteci, baruri şi restaurante, centru de echitaţie şi de zbor cu parapanta şi motodeltaplanul. Tot străinul care vine la munte în România ajunge în staţiunea Poiana Braşov, acest brand prin care ne facem cunoscuţi, cel puţin în lumea iubitorilor sporturilor de iarnă. Zona Bran-Moieciu e celebră pentru Castelul Bran şi pensiunile agro-turistice. Modernul mit al vampirului a schimbat numele castelului în Castelul lui Dracula. Fără nicio susţinere istorică şi fără să ridicăm un deget, ne-am trezit posesorii unui brand de ţară extrem de profitabil. Castelul vechi de şase secole este cel mai vizitat obiectiv turistic din România şi e trecut în fel şi fel de topuri, de la al celor mai frumoase, la al celor mai înfricoşătoare castele din lume. Odată cu Branul, a ajuns brand de ţară întreaga Transilvanie, identificată cu ţinutul vampirilor. Şi Bucovina este brand de ţară, însă nu stăruie în mintea occidentalilor ca Transilvania. Satul braşovean Viscri a intrat cu totul în patrimoniul UNESCO. Casă cu casă, acest sat uitat de lume a renăscut, devenind una dintre principalele atracţii turistice ale României şi, automat, un brand de ţară. Pînă şi prinţul Charles s-a îndrăgostit de Viscri, promovîndu-l cum nici noi n-am fi făcut-o mai bine.

Ctitoriile comunismului

Regimul comunist a lăsat şi el în urmă oameni şi locuri celebre. Toată lumea a auzit de Ceauşescu şi ideea de a vizita ţara unui dictator îi atrage pe turişti. Însă noi n-avem ce să le arătăm, n-am pus în lumină acest episod din istoria noastră. Am demolat fabricile, iar de Scorniceşti, temniţele comuniste şi ctitoriile Epocii de Aur nu vrem să ne mai amintim, deşi ne-ar aduce un flux important de vizitatori. Am păstrat doar Palatul Parlamentului, devenit brand de ţară. Cunoscută înainte de revoluţie sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului, construcţia care ne aminteşte de Ceauşescu deţine trei recorduri mondiale: cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafaţă din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume şi cea mai grea clădire din lume. Are 270 m x 240 m, 86 m înălţime şi 92 m sub pămînt. Palatul e structurat pe 9 niveluri la suprafaţă şi alte 9 în subteran. Alte cifre: un milion de metri pătraţi de marmură şi aproape tot atîta lemn, 7.000 tone oţel, 3.500 tone de cristal, 2.800 de candelabre, 220.000 mp de covoare, 3.500 mp de piele, 1.000 încăperi. Tot de la Ceauşescu ne-a rămas Canalul Dunăre-Marea Neagră, care leagă porturile Cernavodă şi Constanţa, Midia, Năvodari. Are lungimea totală de 95,6 km şi e al doilea canal navigabil din lume, ca lungime, după Suez (184 km). Scurtînd drumul cu 400 kilometri, construcţia pentru care s-au jertfit atîtea vieţi, a costat 2 miliarde de dolari, dar aduce venituri anuale de circa 3 milioane de euro.

Dacii şi monarhia

Nu se poate să vorbim despre brandurile de ţară fără să amintim marii oameni politici care au scris istorie nu doar naţională, ci pentru întreaga Europă. Dacii sînt un brand românesc. Ne mîndrim cu vitejia lor faimoasă în antichitate, cu spiritualitatea avansată, cu sanctuarul de la Sarmizegetusa, al doilea Stonehenge al Europei. Din păcate, vestigiile dacice nu sînt atractive pentru turişti, pentru simplul motiv că nu sînt restaurate şi nu sînt puse în lumină prin strategii inteligente. Sarmizegetusa aproape că s-a prăbuşit de trecerea anilor, iar brăţările dacice sînt traficate de căutătorii de comori. Dacologii încearcă să redea măreţia dacilor prin cărţi, documentare şi simpozioane, promovînd şi teorii, uneori, neîntemeiate. Chiar şi aşa, dacii sînt un brand important pentru România. Regele Mihai este un brand istoric. Majestatea Sa înseamnă oriunde în lume România. La cei 94 de ani, Mihai I este cel mai longeviv rege în viaţă din Europa. A fost cel mai tînăr monarh al Europei moderne şi singurul supravieţuitor dintre şefii de stat care au condus o ţară participantă la cel de-Al Doilea Război Mondial. Este unicul urmaş al Bizanţului imperial, singurul rege ortodox român uns de biserică. A fost unicul rege detronat de propriul tată şi este unicul rege invitat şi participant la trei nunţi ale Casei Regale a Marii Britanii. Indiscutabil, Regele Mihai este un brand de ţară prin care România devine unică în lume. La fel s-a întîmplat şi cu Regina Maria, imagine a României în perioada interbelică, ambasadorul cel mai eficient al valorilor româneşti în Europa şi America.

Mari ingineri

În domeniul ştiinţelor, avem o galerie impresionantă de inventatori şi savanţi care ar putea constitui tot atîtea branduri de ţară. Sau poate că inteligenţa însăşi este un brand naţional. Din păcate, la nivel mondial, nu se prea ştie că aceşti oameni de ştiinţă sînt români sau, mai rău, se ştie că au alte naţionalităţi. Emil Racoviţă a întemeiat biospeologia şi a înfiinţat la Cluj primul institutut de speologie din lume. Ştefan Odobleja este părintele psihociberneticii, deci al computerului. Milioane de oameni îi datorează viaţa medicului Nicolae Paulescu, inventatorul insulinei. Întreaga omenire zboară cu avionul datorită motorului cu reacţie, inventat de marele inginer român Henri Coandă. Petrache Poenaru a fost inventatorul primului toc rezervor din lume, în 1827. De la Victor Babeş am moştenit tratamentul împotriva turbării. În 1888, inginerul român Anghel Saligny a realizat cele mai mari silozuri din lume din beton armat, la Brăila şi Galaţi. Tot el este proiectantul podului peste Dunăre de la Cernavodă, cel mai lung din Europa şi printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. Ca soţii Pierre şi Marie Curie să poată descoperi radioactivitatea, au avut nevoie de un instrument special numit Electroscopul Hurmuzescu, inventat în 1894 de Dragomir Hurmuzescu. Nici Premiul Nobel nu ar fi fost al lor dacă n-ar fi existat chimista Ştefania Mărăcineanu, adevărata descoperitoare a radioactivităţii artificiale, cu 10 ani mai devreme decît cei care au primit premiul.

Pionieri şi inventatori

Canalele Discovery şi National Geographic poate că n-ar fi existat fără neurologul român Gheorghe Marinescu, care a realizat primul film ştiinţific din istorie. În 1906, Traian Vuia reuşea primul zbor autopropulsat din lume cu un aparat mai greu decît aerul, cu alte cuvinte, construise primul avion din istorie. Tot în 1906, Augustin Maior descoperea telefonia multiplă, devenind părintele convorbirilor simultane pe aceeaşi linie telefonică, adică al banalelor teleconferinţe de azi. Nicolae Vasilescu-Karpen a inventat Pilele Karpen, care funcţionează şi astăzi, un fel de perpetuum mobile imposibil de replicat. Medicul Ion Cantacuzino a descoperit metoda de vaccinare în holeră, folosită şi azi. Gogu Constantinescu a creat un nou domeniu al mecanicii: sonicitatea, iar matematicianul Nicolae Georgescu-Roegen a întemeiat bioeconomia. Aurel Perşu a construit primul automobil cu profil aerodinamic din lume. Dumitru Daponte e pionierul cinematografului 3D. Mulţi piloţi ar fi murit fără invenţia lui Anastase Dragomir, care, în 1928, construia prima cabină catapultabilă din lume. În 1929, Hermann Oberth a făcut să zboare prima rachetă cu combustibil lichid din lume. La construirea primei rachete americane, au fost folosite 95 dintre invenţiile şi recomandările sibianului, cunoscut drept părintele navigaţiei spaţiale. Inventatorul român Justin Capra a construit un dispozitiv cu motor care porneşte la comandă verbală şi „rucsacul zburător“, folosit la NASA, dar şi de Michael Jackson în concerte. Prolificul inventator a realizat un dispozitiv care poate reduce parţial gravitaţia corpurilor.

Gerovitalul, telocitele şi premiile Nobel

În 1952, Ana Aslan a preparat vitamina H3, Gerovitalul, produs geriatric care a revoluţionat medicina. Tot ea a fondat geriatria. În 1961, echipa fizicianului Ion I. Agârbiceanu a realizat primul laser funcţional cu gaz din România. Numai Rusia şi SUA mai aveau aşa ceva. În 2010, o echipă de cercetatori condusă de Prof. Dr. Laurenţiu Popescu, de la Institutul Naţional „Victor Babeş“ din Bucureşti, a descoperit un nou tip de celule care ar putea schimba medicina pentru totdeauna: telocitele. În 1974, a primit Premiul Nobel pentru medicină George Emil Palade, iar în 1985, pentru pace, doctorul Ioan Moraru, în 1986, tot pentru pace, Ellie Wiesel, în 2009, pentru literatură, timişoreanca Herta Muller. Iată cîte branduri de ţară premiate cu Nobel avem, şi totuşi, pe niciunul nu l-am făcut răsunător! Nici literatura română nu stă mai prejos. Eminescu, Blaga, Eliade, Cioran, Ionesco, Nichita, Sorescu sînt scriitori de geniu care, dintr-un motiv sau altul, n-au fost distinşi cu rîvnitul premiu. Însă noi ne-am construit branduri cu numele lor. Dintre toţi, a răzbătut veacurilor brandul Eminescu, considerat poetul nostru naţional. Dar literatura mondială îl elogiază şi pe Mircea Eliade, autorul celei mai complete istorii a religilor din lume. Sau pe Eugene Ionesco, părintele teatrului absurd. Avem şi actori la Hollywood. Dar nu ei ne fac brandul de ţară, ci Radu Beligan, cel mai longeviv actor activ de teatru din lume. Şi Marcel Iureş, Liviu Ciulei, Cristian Mungiu.

Brâncuşi, Sînzienele, ciobănescul mioritic

Este indiscutabil un mare brand românesc şi Constantin Brâncuşi, cel mai mare sculptor al secolului XX şi părintele sculpturii moderne. Ştefan Popa Popas este cel mai rapid caricaturist din lume. George Enescu este un geniu al muzicii internaţionale, iar „Rapsodia Română“ e inclusă în repertoriul tuturor orchestrelor mari ale lumii. Compozitor şi virtuoz al naiului, modelator al acestui instrument tradiţional, Gheorghe Zamfir este brand naţional, apreciat pe întreaga planetă. Are 120 de discuri de aur şi platină şi peste 120 de milioane de albume vîndute. Soprana Angela Gheorghiu este un brand valoros al României. A cîntat pe toate marile scene ale lumii şi la marile evenimente regale. A fost declarată „Artista Anului“ în lume, în 2001 şi 2010. Dacă tot vorbim de cultură, sînt numai ale noastre „Mioriţa“ şi cuvîntul „dor“, sărbătoarea de Sînziene, măştile tradiţionale din obiceiurile de iarnă din Moldova, ospitalitatea, clopul, costumul popular, ia românească. Pînă şi manelele, Inna, O-zone, Mădălina Ghenea sînt tot un brand românesc. În arta culinară, bulzul de Moieciu, magiunul de Topoloveni, vinul Murfatlar, turţul de Zalău, salamul de Sibiu, cîrnaţii de Pleşcoi sînt mărci renumite, pe care le-am putea transforma în branduri de ţară. Ciobănescul mioritic este un brand românesc foarte vechi. Cîinele este considerat printre cei mai buni apărători ai stînelor, singura rasă care ar scăpa dintr-o confruntare cu ursul. Acest cîine istoric aparţine mocanilor din Săcele.

Campioni de brand

Este deja un stereotip. Dacă întrebi un străin ce înseamnă România, vor spune Hagi şi Nadia, iar mai, nou, Simona Halep. Într-adevăr, sportul românesc e un brand puternic al României. Simona Halep e cotată acum pe locul 2 în lume la jucătoare profesioniste de tenis. Datorită ei întreaga lume şi-a amintit cu respect de România. Tot în tenis, Ilie Năstase şi Ion Ţiriac au uimit în anii ’70 cu victorii răsunătoare. Năstase a fost numărul unu mondial de două ori. Ţiriac, braşovean la origine, a cîştigat turneul de la Roland Garros în 1970, a fost preşedinte al Comitetului Olimpic Român, dar numele lui e celebru şi astăzi, ca influent om de afaceri şi unul dintre cei mai bogaţi români. Nadia Comăneci, un nume aproape sinonim cu perfecţiunea în gimnastică, a primit prima notă de 10 din istorie şi cinci medalii olimpice de aur. E considerată una dintre cele mai bune sportive ale tuturor timpurilor. Nadia trăieşte în SUA, dar tot mapamondul ştie că e româncă. Clujeanul Ghiţă Mureşan e un mare baschetbalist al lumii. Cu o înălţime de 2,31 m, deţine titlul de cel mai înalt jucător din istoria NBA, liga profesionistă nord-americană. Regele fotbalului românesc, Gheorghe Hagi, e ştiut ca Maradona din Carpaţi. Este cel mai bun marcator din istoria naţionalei României, cu 35 de goluri înscrise, şi nu oricum. Tot de fotbal e legat şi Helmuth Duckadam, fostul mare portar de la Steaua Bucureşti, supranumit „Eroul de la Sevilla“, cel care a intrat în Cartea Recordurilor după ce a apărat patru penaltiuri consecutive. Lucian Bute are centura NABF la categoria semigrea şi a fost campionul mondial IBF la supermijlocie timp de aproape 5 ani, perioadă în care şi-a apărat titlul de 9 ori.

Săpînţa şi Transfăgărăşanul

Branduri de ţară putem crea şi din simboluri religioase: Apostolul Andrei, cel care a propovăduit prin teritoriile româneşti, sau Andrei Şaguna, întemeietorul de şcoli, sau Arsenie Boca, preotul călugăr atît de îndrăgit de contemporani. Şi industria românească a produs branduri valoroase: Dacia, Borsec, Guban, Bitdefender. Ne putem lăuda şi cu
floarea-de-colţ, cascada Bigar, declarată cea mai frumoasă din lume, Transfăgărăşanul, desemnat cea mai spectaculoasă şosea din lume, Tunelul Dragostei de lîngă Caransebeş, Soveja, staţiunea cu cel mai oxigenat aer din Europa, Canionul Şapte Scări, Vulcanii Noroioşi şi încă multe alte minuni ale naturii sau priceperii omului. Ne mai reprezintă şi metehnele noastre, umorul şi umorul negru. Cine mai are un Caracal cu şapte minuni? Nicăieri nu mai există un cimitir vesel, cum e cel de la Săpînţa, unde oamenii rîd de moarte. Numai noi i-am creat pe Dorel şi pe Alinuţa, eroina bancurilor sadice, fiindcă numai noi putem face haz de necaz atît de senini. Sîntem, prin tot ceea ce ne defineşte, unici în lume. Pe 1 Decembrie este ziua noastră şi e bine să ne amintim ce am făcut bun pînă acum. Şi să ne gîndim şi la ce vom face cu brandul de ţară. Pînă atunci, să închinăm un pahar de vin şi să ne urăm pe merit: La mulţi ani, române, oriunde te-ai afla!

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: