Cantautorul brașovean Marius Dragomir a trimis în exclusivitate pentru Monitorul Expres aceste fotografii în care a surprins un OZN survolînd Pădurea Baciu din Săcele
Zona e bîntuită de mai multe fenomene stranii, similare celor din celebra pădure paranormală Hoia-Baciu, de lîngă Cluj
Celebra Pădure Hoia-Baciu de lîngă Cluj, polul fenomenelor paranormale din România, are o concurență serioasă în Săcele, unde există o pădure la fel de misterioasă și care, ce coincidență, se numește tot Baciu. Poate că săcelenii nu știu, dar pădurea lor e plină de fenomene neobișnuite: sunete ciudate și entități luminoase. Mai mult, se pare că Pădurea Baciu de Brașov e survolată de OZN-uri. Cel puțin așa arată fotografiile în care se văd obiecte metalice discoidale plutind deasupra copacilor. Nu sînt meteoriți, nu sînt efecte optice generate de aparatul de fotografiat, nu sînt trucuri, nu sînt drone și nu sînt nici măcar imagini slabe, din care poți deduce orice. Fotografiile sînt clare și înfățișează obiecte zburătoare care nu par făcute de mîna omului. Aceste instantanee sînt cu atît mai credibile cu cît au fost luate de artistul Marius Dragomir, cu cîțiva ani în urmă, în timp ce se plimba prin zonă. În exclusivitate pentru Monitorul Expres, el a povestit cum a descoperit că în această pădure se petrec lucruri stranii. Fotografiile din Pădurea Baciu-Săcele pot sta liniștite în galeria celor mai reușite imagini cu OZN-uri din lume. Acesta e doar începutul. E de așteptat ca, în curînd, echipe de oameni de știință și ufologi să descindă pe dealurile de lîngă Săcele, în căutarea de dovezi care să explice misterioasele apariții.
Paranormalul preferă pădurile Baciu
Despre Pădurea Hoia-Baciu s-a scris și s-a comentat mult în ultimii 65 de ani, de cînd a fost semnalată aici prima întîmplare ciudată. A fost studiată de cercetători români și străini, dar rezultatele n-au dus la o concluzie. Nu știm încă de ce în pădurea de lîngă Cluj oamenii simt subit ba că le e greață, ba că îi doare capul, ba li se face frică inexplicabil. Nu știm nici de ce aparatele de filmat și de fotografiat surprind formațiuni luminoase pe care ochiul liber nu le vede. Nu știm nici măcar de ce copacii cresc atît de contorsionați, în forme desprinse parcă de pe altă planetă. Vor mai trece mulți ani de-acum încolo pînă vom găsi o explicație pentru aceste fenomene neobișnuite și obiecte zburătoare, pentru care zona este considerată printre cele mai ciudate din lume. Dar iată că ciudățeniile se propagă și în alte părți ale României, ajungînd la Brașov. Ca un făcut, locul bîntuit este tot o pădure, tot de stejari și se numește tot Baciu. Cel care a adus în atenția lumii această zonă este compozitorul Marius Dragomir, care locuiește chiar la marginea pădurii. Nici lui nu i-a venit să creadă cînd a văzut ce a fotografiat. Eu nu mă uit după OZN-uri. Pur și simplu fotografiez peisaje. Prima poză în care am descoperit ceva ciudat e din 2005. Îmi cumpărasem un aparat de fotografiat și mă jucam luînd cîteva cadre, de probă. Abia după ce am descărcat, am văzut ceea ce nici eu, nici Nicoleta nu am văzut cînd eram în pădure, mărturisește artistul.
O poză clară, cu un OZN la fel de clar
Fotografia din 2005 înfățișează un disc metalic înclinat spre dreapta, cu două discuri mai mici sub el, după cum descrie Marius Dragomir formațiunea suspendată în aer. Ar putea fi orice, fiecare privitor vede altceva, în orice caz, avion, elicopter sau pasăre nu e. Dacă această fotografie mai poate semăna îndoială și confuzie, imaginea din vara lui 2012 este mult mai explicită. Oricît de sceptici am fi, trebuie să recunoaștem că avem în fața ochilor un obiect zburător neidentificat. Oricum, ceva cu o formă ovoidală, care n-avea ce să caute pe cerul de deasupra Pădurii Baciu, pe unde zboară doar păsările și parapantiștii. Cei pasionați de ufologie știu că o poză atît de clară, în care se vede bine forma OZN-ului, se întîlnește mai rar în literatura de specialitate. Fotografiile sînt pe bune, nu par trucate. Dar la fel de bine, acel presupus OZN poate fi și o dronă, crede Bogdan Bălaș, fotoreporter la Monitorul Expres. Marius a păstrat fotografiile făcute în spatele curții, dar nu s-a gîndit să le facă publice. Astfel de fenomene stranii a tot văzut prin zonă, s-a obișnuit cu ele. N-are nicio explicație pentru ele, nu vrea să se lanseze în teorii fanteziste. Însă este convins că Pădurea Baciu este un loc special, astfel că aparițiile nu sînt chiar din senin. Nu sînt năluciri, martoră la întîmplări a fost și Nicoleta, prietena lui.
A filmat un OZN triunghiular
Marius nu se consideră un vînător de OZN-uri. El doar face fotografii pentru sufletul lui. Că se întîmplă ca unele să nu fie banale, nu e vina lui. A făcut și un film. De data aceasta, n-a avut nicio surpriză, știa ce vrea să prindă în obiectiv: un triunghi de lumini. Într-o seară, a văzut pe cer niște lumini dispuse triunghiular. A scos telefonul și a început să filmeze. Nu se aștepta să se vadă ceva, era întuneric, iar aparatul nu era performant. Dar a avut noroc. Se poate vedea clar cum luminile își schimbau culoarea, de la galben la verde. Așa ceva nu era avion sau meteorit sau satelit. Nu erau semnalizări clasice. Obiectul mergea cam repede, își schimba direcția, mergea în zig-zag. O luminiță a pulsat și apoi s-a stins. Apoi, a doua, iar a treia a făcut 3-4 flash-uri și a dispărut în viteză, descrie el imaginile care se succed pe filmare. Adăugînd și această nouă dovadă, e limpede că se petrec cam multe evenimente inexplicabile în Pădurea Baciu-Săcele. Dar enigmele nu se opresc doar la acest nivel. Marius și-a cumpărat casa de lîngă pădure acum 13 ani și de atunci i s-au întîmplat mai multe lucruri stranii. Poate nu e deloc surprinzător, aceste întîmplări seamănă leit cu relatările din Pădurea Hoia-Baciu de la Cluj, semn că aceste două zone au ceva în comun.
Siluete luminoase
Cîteodată văd lumini incandescente în curte. Lumini care dispar rapid, dar puternice, ca și cum cineva ar suda, povestește brașoveanul. Dacă la început s-a speriat, acum nici măcar nu se mai miră. Uneori, formele luminoase sînt siluete umane. Aceste năluci au cap rotund, trec cu viteze amețitoare prin dreptul geamului. Au apărut de mai multe ori. Uneori, Nicoleta mă întreabă: «Ai văzut?». Nu sînt rodul imaginației mele, explică artistul. Mai mult decît niște apariții fantomatice, aceste materializări de ectoplasmă, cum le numește el, scot sunete foarte ascuțite sau foarte grave, de scurtă durată. Aparițiile luminoase sînt cam de statul unui om, însă Marius a văzut pe deal entități înalte de 3-4 metri, traversînd pădurea ușor, ca umbrele. Cînd apar, trosnesc copacii sau bate vîntul și se aude și un trăsnet scurt, înecat. Nu sînt entități malefice, el le percepe ca pe niște spirite bune ale pădurii. Dar de ce apar în curtea lui? Aici s-au dat cîndva lupte grele de-a lungul timpului, încă de pe vremea dacilor. Am găsit o piatră de mormînt din al Doilea Război Mondial. Eu locuiesc la o răscruce de drumuri, în zonă sînt 7 biserici laolaltă. În plus, sînt o fire senzorială, am canalele deschise, receptez mai ușor decît alții, deși chiar și prietenii care vin la mine au remarcat că simt ceva special, mărturisește el.
Entități prietenoase
Dar de ce aparatul de fotografiat al lui Marius Dragomir a surprins ceea ce n-a văzut nici măcar el? Și cum de nu a imortalizat niciodată o entitate luminoasă? Ochiul nostru vede focalizat, ceea ce e în afara țintei nu percepe, de aceea entitățile pot fi zărite doar cu coada ochiului, explică el. În schimb, cu OZN-urile e altă poveste, pot fi văzute de toată lumea, dar nu sîntem atenți. Și fizica cuantică admite că, în Universul nostru există un alt Univers, dar cum să demonstrezi acest lucru, cînd ambele ocupă același spațiu?, se întreabă el, presupunînd că aparițiile ar putea fi vizitatori, nu neapărat extratereștri, ci dintr-o altă dimensiune. Entitățile trăiesc în comuniune cu noi. Întotdeauna le-am simțit prezența, este posibil să le fi adus cu mine. În orice caz, de cînd m-am mutat în această casă, mi s-au întîmplat multe. Și bune și rele. Aici am avut infarctul, dar tot aici mușchiul inimii s-a vindecat neașteptat de bine, după cum mi-au spus medicii. În special activitatea lui muzicală, inspirația, meditația, viziunile artistice sînt influențate de spațiul de lîngă Pădurea Baciu-Săcele. Ultimul album al lui Marius Dragomir, Ethno Symphonika, lansat anul acesta, reprezintă o etapă nouă în cariera lui. Marius nu mai este cel cu Party in Transylvania, ceea ce compune acum e o vibrație înaltă, cu caracter ezoteric, valorifică moduri arhaice, din muzica noastră veche, mai veche decît cea sumeriană. Este convins că fenomenele paranormale i-au marcat creația, poate chiar i-au insuflat direcția și harul: Poate că muzica mea e inspirată de aceste personaje.
Sînt fotografii autentice
Ceea ce se întîmplă în Pădurea Baciu de la Săcele nu este unic în lume, nici măcar în România. Există mai multe enclave cu proprietăți și întîmplări similare. O confirmă și renumitul prof. dr. Adrian Pătruț (foto medalion), cel care de cîteva decenii s-a dedicat cercetării fenomenului Hoia-Baciu, fiind astăzi considerat cea mai autorizată
voce din România în domeniu. Este un fenomen global polimorf, în care poate fi inclus și cel de la Săcele. Ceea ce a surprins domnul Dragomir este interesant, dar insuficient ca să ne putem pronunța. De obicei, se fac serii de cîte 30 de fotografii consecutive pentru a identifica natura fenomenului. E greu de spus ce sînt acele obiecte zburătoare. E complicat. Pot fi chiar fenomene naturale. Dar, cu certitudine, fotografiile sînt interesante și clar autentice, spune profesorul, care este și președintele Societății Naționale de Parapsihologie din România. În ceea ce privește aparițiile fantomatice din curtea lui Marius Dragomir, atît de frecvente la Cluj, cercetătorul consideră că pot fi surprinse de camere și îl sfătuiește pe artist să încerce să le pozeze. Există forme generale și forme specifice, aeroforme și bioforme. La Hoia-Baciu, unii au surprins chiar feline. Totul ține de subiect, aparițiile fiind obiectivări ale gîndurilor, un fel de oglinzi. Fiecare vede altceva, iar scepticii nu văd nimic. Dar pot fi și pozate, fiindcă se materializează. Uneori sînt pozate în faze intermediare, cînd materializarea sau dematerializarea nu s-a încheiat, precizează Pătruț, referindu-se la celebra fotografie din anii 60, în care apare un om cu o mînă pe jumătate materializată.
Focar de OZN-uri sau zonă de tranzit?
Faptul că aceste făpturi invizibile se lasă văzute doar de Marius Dragomir și prietena lui s-ar putea explica prin structura emoțională a celor doi brașoveni. Persoanele emotive sînt subiecții cei mai buni. Materializările sînt asociate cu mintea acestora, cu sensibilitatea lor. Sînt ale lor și le pot duce cu ei oriunde. Iar cei care ating aceste persoane, devin la rîndul lor receptori, spune prof. Pătruț. În ceea ce privește OZN-urile de la Săcele, profesorul atrage atenția că fenomenul nu trebuie privit ca o întîmplare izolată, ar fi bine să fie urmărit în continuare. Trebuie făcute cercetări amănunțite, ca să vedem dacă zona e un focar sau doar o regiune prin care obiectele trec în drum către alte zone. Dacă fenomenul e tipic sau întîmplător. Dar cine să se ocupe de astfel de studii și cu ce fonduri? E o pasiune pentru cei entuziaști și curioși, care caută să-și potolească setea de necunoscut cu dovezi autentice și teorii întemeiate. Pînă cînd echipe de cercetători vor descinde în Pădurea Baciu-Săcele, putem și noi contribui la elucidarea misterului. În timpul drumețiilor prin zonă, nu trebuie decît să faceți fotografii. După ce le descărcați, măriți-le și căutați ceea ce v-a scăpat cu ochiul liber. S-ar putea să aveți o surpriză. Iar dacă nu apar OZN-uri, măcar veți rămîne cu amintirea unei zile frumoase petrecută în mijlocul naturii.
Cele mai tari întîmplări din Pădurea Hoia-Baciu
În pădurea de lîngă Cluj, evenimentele inexplicabile s-au ținut lanț începînd cu anii 60, cînd biologul Alexandru Sift a fotografiat mai multe umbre care îl însoțeau printre copaci. Botezată Triunghiul românesc al Bermudelor, deși aici n-a dispărut nimeni, pădurea a oferit de-a lungul timpului, mai multe motive să credem că e într-adevăr o zonă a misterelor extrem de activă:
- Pe data de 18 august 1968, tehnicianul-militar Emil Barnea a fotografiat un OZN care survola la viteză mică Pădurea Baciu, fără niciun sunet. Se rotea în aer, a început să strălucească puternic, apoi a dispărut cu o viteză uimitoare. Ufologii Florin Gheorghiță și Ion Hobana au confirmat autenticitatea fotografiilor, prezentate și la Congresul Internațional de Ozenologie din Acapulco (1977).
- La intrarea în pădure, oamenii declară că au senzația ca sînt priviți din mai multe direcții. Unii simt că amețesc, au senzații de rău și sete. Alții se trezesc cu arsuri pe piele, iritații.
- De mai multe ori, au fost găsite șanțuri circulare, ca și cum acolo ar fi fost așezat un obiect mare și greu. În acele locuri, iarba se usucă și mai crește abia după 3-4 ani.
- Au fost detectate anomalii magnetice care dau peste cap busolele, dar și emisii radioactive puternice, în urma cărora unora părul le-a căzut sau au albit.
- Profesorul Pătruț a fost martorul unei întîmplări stranii în anul 2000. Din copaci curgea un fluid, care se aduna la rădăcini.
- O studentă a profesorului Pătruț s-a blocat în transă. După o oră, și-a revenit și a povestit că a văzut Clujul de acum mai bine de 50 de ani. În buzunar, a găsit o monedă de argint de 100 de lei, cu chipul Regelui Mihai.
- În 1975, profesorul Pătruț a fotografiat niște ruine. După două săptămîni, ruinele nu mai erau acolo. Similar, în 2008, filmînd cu o echipă tv, a observat că arborii s-au contorsionat puternic, apărînd cu forme diferite în filmări diferite, la distanță de cîteva minute.
- Cele mai stranii fotografii: omul fără umbră, omul fără o mînă și un picior aproape transparent.
- Sunete neobișnuite: de ambulanță, de ceas cu cuc, de cauciucuri care explodează sau se dezumflă, țipete scurte, ciripit de pui. Sunetele nu apar pe înregistrările audio, dar sînt auzite de toți cei prezenți.
- Bateriile aparatelor de filmat și ale aparatelor foto se descarcă inexplicabil. Chiar și cele care nu sînt în aparate. Bateriile își revin imediat după ieșirea din pădure.
- Înregistrările audio pot fi redate doar o singură dată, apoi se șterg singure.
- Pe zăpadă, pe sol umed, apar urme de pași chiar sub ochii privitorilor. Urmele nu duc nicăieri, dispar bruc.
- Copacii prezintă urme de arsuri și deshidratare și au forme stranii. Cresc încolăciți, înnodați, unii au vîrfurile înfipte în pămînt, descriind cu tulpinile arcuri de cerc.
- Din senin, apar pe cer figuri geometrice sub formă de piramide, sfere, cilindri, conuri, cuburi sau forme greu de descris. Cele mai spectaculoase sînt cele cu formă de OZN. Unele sînt văzute, dar nu ies în poze, altele sînt invizibile, dar apar pe peliculă.
- În fotografii, apar lucruri care nu au fost văzute cu ochiul liber, uneori cîteva zeci într-o singură poză: siluete (umanoide sau zoomorfe) sau globuri translucide sau albe.
- În folclorul local, pădurea se crede că e blestemată și bîntuită.
Ipoteze
Insuficient studiate și nici măcar pe sfert lămurite, astfel de fenomene au primit explicații dintre cele mai diverse, dacă nu au fost chiar ținta glumelor răutăcioase. Profesorul clujean, însă, a ajuns la cîteva concluzii: fenomenele din Pădurea Hoia-Baciu sînt discrete, dar continue în timp, aici e un teren al cercetătorilor, nu al amatorilor de spiritism, fenomenele nu pot fi contestate nici măcar de cei mai înverșunați sceptici, iar manifestările sînt legate de senzorialitatea celor prezenți. Așadar, ce poate fi un astfel de loc?
- O poartă către un univers paralel sau către o altă dimensiune
- Loc al materializării spiritelor celor decedați sau încă neîncarnați
- Portal prin care se pot face salturi temporale
- Un loc al materializării gîndurilor
- O poartă stelară, un fel de OZNodrom, de unde vin și pleacă farfuriile zburătoare.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!