Telefericul de pe Tîmpa a împlinit 40 de ani de funcţionare

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 25.11.2011

• Telescaunul din Poiana Braşov este cel mai vechi din România şi a fost dat în folosinţă acum 60 de ani

Zici Tîmpa, zici teleferic. Telecabina care urcă pînă în cel mai înalt punct al Braşovului este emblema oraşului. Ne-am obişnuit cu maşinăria care urcă şi coboară zi de zi, cu cablurile de oţel care taie pădurea, şi cu greu ne mai putem imagina Tîmpa fără teleferic. Povestea lui începe acum exact 40 de ani, cînd prima telecabină a urcat cu turişti la „Panoramic“. Dar n-a fost primul mijloc de transport pe cablu din Braşov. Telescaunul din Poiana Braşov este cel mai vechi din România şi a fost dat în folosinţă acum 60 de ani. Astăzi ne putem lăuda cu telecabine, telegondole şi teleschiuri pe zeci de kilometri, o performanţă pe măsura întîietăţii Braşovului în istoria plimbărilor la înălţime.

Braşovul a pregătit primii specialişti în telecabine

În anii ’70, conducerea comunistă aşeza turismul românesc pe noi baze, la dorinţa lui Nicolae Ceauşescu, care urmărea ca România să nu fie cu nimic mai prejos ca ţările capitaliste. Astfel, în vara anului 1970, au avut loc mai multe întîlniri între specialiştii români şi guvernul italian, care, prin firma Ceretti e Tanfani, celebră în tehnologia construcţiilor pe cablu, a oferit soluţii tehnice pentru dezvoltarea de telecabine în staţiunile montane ale României. Printre acestea, şi Poiana Braşov. Ministrul Turismului din perioada 1965-1972 înfiinţase deja în anul 1966, în cadrul Facultăţii de Silvicultură Braşov, catedra de Exploatări Forestiere în care se studia printre altele şi disciplina numită „Funiculare Forestiere“. Braşovul a pregătit astfel în 1968 prima generaţie de ingineri constructori şi proiectanţi pentru viitoarele instalaţii pe cablu: telecabina Sinaia-Cota 1400, Cota 1400-Cota 2000, telecabina Tîmpa Braşov, telecabina Kanzel Poiana Braşov, telecabina Bâlea Cascadă-Bâlea-Lac, telecabina Babele-Peştera.

Cerbul de Aur ne-a adus teleferic

Telefericul de pe Tîmpa a fost dat în folosinţă în 1971, într-o duminică, iar biletul dus-întors costa 5 lei. Tot în acei ani, pe coama Tîmpei a fost construit un releu de televiziune. Puţini braşoveni ştiu că, dacă n-aveam Cerb de Aur, n-am fi avut nici teleferic. Conducerea judeţeană de partid de la acea vreme a venit cu propunerea ca oraşul să aibă teleferic încă din 1967, dar banii au fost alocaţi abia mai tîrziu, cu ocazia celei de-a patra ediţii a festivalului, ca să nu ne facem de rîs în faţa artiştilor străini. Tot atunci, a fost propus şi un restaurant rotativ pe culme, ca la Viena. Ceauşescu a aprobat doar un restaurant obişnuit, actualul „Panoramic“. Telefericul de pe Tîmpa este ideal pentru cei care vor să ajungă sus repede şi în siguranţă, fără să rişte o întîlnire cu ursul. Capacitatea unei cabine este de 20 de persoane, putînd călători circa 440 de turişti pe oră. Staţia de pornire este la Cabana-restaurant „Casa Pădurarului“ (640 m), iar punctul terminus este Restaurantul „Panoramic“ (960 m). Cîndva, la coborîrea din telecabină, turiştii erau întîmpinaţi de un fioros urs brun, care părea că ameninţă, fiindcă cum fusese împăiat stînd ridicat în două labe. Cabina urcă cu viteza de 6 metri/secundă, traseul măsoară 573 metri, iar durata unei curse este de 2 minute şi 20 de secunde. Priveliştea din vîrful Tîmpei, de pe terasa de piatră construită în 1873, sau de pe cea a fostului restaurant Béthlen, oferă o splendidă panoramă asupra oraşului, iar în zilele senine se poate observa întreaga ţară a Bîrsei. În vîrful muntelui emblemă al Braşovului, flutură tricolorul, care este iluminat şi pe timp de noapte.

1951: primul telescaun

Ne putem lăuda cu cele mai vechi mijloace de transport pe cablu la înălţime din România. Primul telescaun a circulat în Poiana Braşov, veche staţiune destinată practicării sporturilor de iarnă. Prima menţiune documentară a zonei datează din 1427, cînd se consemnează că pe locul modernei staţiuni de astăzi, ciobanii îşi păşteau oile. Schiorii au urcat Postăvarul încă din 1895, an în care a fost fondată Poiana Braşov. Prima construcţie ridicată aici a fost în anul 1904. În 1906, Poiana Braşov a devenit staţiune turistică de schi, iar trei ani mai tîrziu, a găzduit prima competiţie de schi din România. În 1951, la Poiana Braşov, au avut loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă, prilej cu care s-au dat în folosinţă un modern hotel al sporturilor şi primul telescaun din România, pe tronsonul lung de 2.150 de metri, între Postăvarul (1.799 m) şi Poiana Braşov (1.000 m). Rolul telescaunului era să transporte rapid schiorii spre capătul pîrtiei, peste zonele accidentate. Cu timpul staţiunea cu care ne mîndrim fiindcă se apropie de standardele internaţionale a devenit un important centru turistic naţional şi mondial. Astăzi, lungimea totală a cablurilor care transportă turiştii depăşeşte 10.500 m. Simultan, pot călători pe deasupra masivului 7.000 de turişti, în nouă mijloace de transport pe cablu: două telecabine, o telegondolă şi şase teleschiuri.

Drumuri suspendate peste Poiana Braşov

Telecabina Kanzel din Poiana Braşov a fost pusă în funcţiune în 1971, avînd o lungime de 2.449m, şi legînd Poiana Braşov cu Vf. Cristianul Mare. Diferenţa de nivel între staţia de plecare (1.020 m) şi staţia terminus (1.727 m) este de 693 m. Capacitatea unui vehicul este de 43 de persoane, iar capacitatea de transport pe oră este de 350 persoane, durata unui traseu fiind de 7 minute. Cealaltă telecabină, „Capra Neagră“, face legătura între baza pîrtiei Bradul şi Vf. Postăvarul. A început să meargă în 1982, iar lungimea traseului este de 2.809 m, diferenţa de nivel fiind de 735 m. Durata unei curse este de 8 minute şi 10 secunde. Capacitatea de transport a unei telecabine este de 60 de persoane, cîte 504 persoane pe oră, motiv pentru care braşovenii au botezat-o „cabina mare“. Este singura telecabină din România construită de firma elveţiană Habegger Thun, toate celelalte fiind realizate de aceeaşi firmă italiană care a făcut telefericul de pe Tîmpa. Pilonul cel mai scurt din România deserveşte tot această telecabină. Ete vorba de pilonul 2, cu înălţimea de 7,5 m, cel mai înalt, fiind la Bâlea, de 50 m. Ambele telecabine din Poiană deservesc aceleaşi pîrtii: Kanzel, Sulinar, Drumul Roşu, Ruia, Lupului, Sub Teleferic, Icpat.

Noul telescaun

Telegondola Cristianul Mare a fost pusă în funcţiune în 1977 şi pornea de la Hotel Teleferic pînă la vîrful Cristianu Mare, pe o lungime de 2.096 m. Capacitatea unei minicabine era de două persoane, putînd transporta 400 de persoane/oră. Traseul era parcurs în 11 minute. În anul 2005, telegondola a fost mutată şi înlocuită cu una de opt locuri. S-a repoziţionat vechea instalaţie de cablu prin devierea traseului, cu amplasarea staţiei de sosire pe locul fostei cabane Cristianul Mare, care a ars. A fost o investiţie de şase milioane de euro a primăriei Braşov şi a proprietarului SC Ana Teleferic SA. În decembrie 2005, a avut loc inaugurarea noii telegondole numită „Postăvarul Expres“, cu o capacitate de 2.200 de persoane pe oră, o lungime de 2.140 m. O călătorie nu mai durează 11 minute ca acum 30 de ani, ci doar 2-3 minute. Telegondola deserveşte pîrtiile Sulinar, Drumul Roşu, Subteleferic, Ruia, Lupului. Tot în anul 2005 a fost propus şi proiectul de amenajare al unui telescaun, deoarece telegondola şi cele două telecabine nu făceau faţă numărului mare de turişti din sezonul de schi. Noua linie de telescaun porneşte de la baza pîrtiilor şi urcă pînă în Vf. Postăvarul, cu staţie intermediară în zona Ruia. Acesta asigură un trafic de 2.400 persoane/oră, iar instalaţia deserveşte toate pîrtiile, avînd o lungime totală de 2,4 kilometri.

Telegondola, un proiect de viitor

În Poiana Braşov, primele două teleschiuri (Kanzel şi Ruia) au fost inaugurate în 1968, avînd o lungime a traseului de 314, respectiv 501 m. În 1971 a apărut teleschiul Bradul cu o lungime de 458 m şi o capacitate de 900 persoane/oră, deservind pîrtia cu acelaşi nume. Mai tîrziu, în 1978-1979, au apărut teleschiurile Sub Teleferic şi Camelia. Teleschiul Slalom a fost dat în folosinţă în anul 1982 şi poate transporta 600 de persoane pe oră. În decembrie 2003, odată cu reamenajarea pîrtiei Stadion, care timp de trei ani a fost impracticabilă, a fost inaugurat teleschiul cu acelaşi nume. În Poiană avem şi un tip special de teleschi numit babyschilift, pentru copii, numit Postăvarul&Cristianul. Traseul acestuia este de doar 300 m, diferenţa de nivel e de 50 m, iar durata de parcurgere a traselui, de patru minute.
Toate instalaţiile de transport pe cablu din Poiană şi din Braşov aparţin S.C. Ana Teleferic S.A. Transportul pe cablu se face pe bază de cartelă magnetică. În viitor, am putea avea încă o telegondolă. Proiectul există, dar nu s-a materializat, aşa cum se sperase, pînă în 2012. Telegondola va transporta turişti pe deasupra Braşovului, cu plecare de la gară sau din zona Bartolomeu. Traseul va avea între 7 şi 9 kilometri. Astfel, turiştii din ce în ce mai numeroşi, vor ajunge mai repede în Poiană, banii la bugetul local vor fi mai mulţi, iar Braşovul îşi va putea măsura forţele cu cele mai tari staţiuni de iarnă din Europa.

Muntele Braşovului

• Muntele Tîmpa aparţine masivului Postăvărul şi este înconjurat aproape în totalitate de oraşul Braşov. Are o înălţime de 960 m (după unele surse 995 m), ridicîndu-se la aproape 400 m deasupra oraşului. Mare parte a sa (150 ha) este declarată rezervaţie naturală, datorită speciilor de animale (urşi, rîşi, lupi, fluturi-35% din totalul speciilor din ţară noastră, păsări) şi plante rare (crucea voinicului, obsiga bîrsană). Pe Tîmpa se poate ajunge pe mai multe căi: pe jos, pe cele 25 de serpentine, sau cu telecabina.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: