Castelul Nababului

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 15.10.2011

• Deşi puţin cunoscut în prezent, Castelul Cantacuzino de la Buşteni va deveni cel mai modern complex turistic din România

Cînd vine vorba de castelele României, ne gîndim la Bran, Peleş, Săvîrşin, Hunedoara. Însă, la doi paşi de Braşov, la umbra Bucegilor, se înalţă un alt castel care face concurenţă vestitelor bijuterii arhitectonice de sorginte nobiliară. Abia a intrat în circuitul turistic, puţină lume a auzit de el, dar cine s-a plimbat printre zidurile Castelului Cantacuzino a rămas cu impresia că se află într-un castel veritabil, comparabil cu oricare altă construcţie medievală europeană. Cu toate că abia a împlinit un secol de existenţă, face şi azi concurenţă măreţiei Peleşului, aşa cum a vrut încă de la început prinţul care l-a construit, Grigore Cantacuzino, zis Nababul. Dacă adăugăm şi faptul că actualul proprietar intenţionează să construiască şi o staţiune modernă în apropiere, putem să spunem că la Buşteni vom avea nu doar un muzeu impresionant, ci şi cel mai luxos centru turistic din România.

Jumătate de veac de tăcere

Castelul Cantacuzino din Buşteni poate fi vizitat abia de un an, de cînd noul proprietar a finalizat lucrările de restaurare şi a inclus în circuitul turistic acest edificiu istoric unicat. Anul acesta, s-au împlinit exact 100 de ani de la inaugurarea lui. Interioarele bogat decorate reflectă gusturile pentru opulenţă ale stăpînului de odinioară, cel supranumit Nababul pentru averea lui fabuloasă. Se spune că era atît de bogat încît putea să paveze curtea castelului cu monede de aur. Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino, de trei ori ministru în guvernele României, a inaugurat clădirea pe cînd avea 79 de ani. Soţia lui a ridicat în 1927 şi o bisericuţă de lemn, cu hramul Marelui Mucenic Gheorghe, pe locul unei biserici vechi din 1700. La sfinţirea din 1936, slujită de patriarhul Miron Cristea, au fost invitate regina Maria şi principesa Ileana. În 1948, castelul a fost naţionalizat, biserica, închisă, iar comuniştii au pus mîna pe întregul domeniu. În 2004, castelul şi 970 de hectare de pădure, din Buşteni pînă la Sinaia, pădure vecină cu cea a Regelui Mihai, au fost revendicate de Ioana Cantacuzino, strănepoata Nababului care, la rîndul ei, a vîndut. Actualul proprietar, un om de afaceri austriac, s-a asociat cu doi români şi, din 2008, a început lucrările de restaurare. După aproape 50 de ani de uitare, în 2010, Castelul Cantacuzino
s-a deschis din nou românilor.

Trei mii de metri pătraţi

Castelul are un farmec aparte prin poziţia geografică, ascuns între copaci, la poalele muntelui Zamora, în cartierul cu acelaşi nume. De dimensiuni impresionante, construcţia a fost realizată de către arhitectul Grigore Cerchez, în stil neoromânesc de la începutul veacului XX, cu elemente brâncoveneşti. Este din piatră cioplită, iar la interior e placat cu cărămidă. Construcţia are forma literei U. „La liziera pădurii, erau grajduri şi garaje, o altă latură cuprindea camerele personalului de serviciu, iar aripa dinspre munte, apartamentul Nababului şi încăperile destinate oaspeţilor. Pavilionul central are o suprafaţă la sol de 1.200 mp, format din demisol, parter şi etaj, şi o suprafaţă desfăşurată de 3.148 mp. Fundaţia e din beton. Foişorul din piatră care marchează intrarea principală este în stil brâncovenesc. Faţadele cu ferestre boltite amintesc de Palatul de la Mogoşoaia. Parcul e amenajat pe trei hectare şi cuprinde fîntîni arteziene, havuzul şi o grotă antropică la baza dealului“, explică ghidul castelului, Mariana Cristescu (foto medalion). La intrarea în castel este afişat impresionantul arbore genealogic al Cantacuzinilor, familie a cărei istorie se întinde pe 900 de ani. Nababul a construit castelul pe locul unei case de vînătoare, loc de popas pentru nobilii care se retrăgeau din calea turcilor spre Braşov. Iar numele Zamora vine de la căţeluşa primilor Cantacuzini, cu care mergeau la vînătoare. „Za, Mura!“, îi strigau cînd o trimiteau după vînat.

Sala tuturor Cantacuzinilor

Mobila originală s-a pierdut, dar picturile murale au fost recuperate, iar unele saloane s-au păstrat integral. Pardoseală din mozaic roman sau ceramică italiană, scară din marmură de Carrara, plafoane originale, casetate, sculptate cu motive vegetale, păuni şi cruci greceşti, parchet cu simbolul diamantului, uşi din lemn de stejar, sculptate cu blazonul familiei, candelabre originale, vitralii din sticlă lucrată la Veneţia, piatră de Cîmpulung cu mozaicuri veneţiene, tavan din stuc aurit, acestea sînt numai cîteva din valorile palatului muzeu de la Buşteni. Fotografiile din epocă ne ajută să înţelegem mai bine cum arătau interioarele pe vremea cînd boierii Cantacuzini veneau aici cu diferite ocazii. Una din camere era decorată în stil ţărănesc, cu ceramică ardelenească, blidare şi scoarţe ţărăneşti. Portretele celor mai importanţi Cantacuzini, în mărime naturală şi zugrăvite pe piele de Cordoba, sînt expuse în Sala de Bal. Fiind vorba de o familie cu ascendenţă imperială bizantină, găsim şi plăci care pomenesc de Împăraţii Ioan şi Matei Cantacuzino. Dar şi o colecţie de blazoane ale unor familii celebre înrudite, precum Văcărescu, Băleanu, Catargi. În această sală maiestuoasă, astăzi se ţin nunţi, petreceri private, expoziţii şi evenimente mondene.

Viitor de cinci stele

Restaurarea castelului nu s-a încheiat. Mai sînt picturi parietale acoperite de vopsea, acoperişul trebuie schimbat, iar camerele aşteaptă să fie decorate cu mobilier specific unei reşedinţe boiereşti de la început de secol XX. Proprietarul, omul de afaceri austriac Kurt Neuschitzer, care a cumpărat domeniul cu 30 milioane de euro, aşteaptă aprobarea pentru fondurile solicitate Uniunii Europene. Are de gînd să ridice în pădurea din apropiere un hotel de lux, tot în stil brâncovenesc, dar dotat cu facilităţi moderne (spa, fitness). În trei ani, complexul „Zamora Golf, Ski and Holiday Resort“ va mai avea şi un parc acvatic, pîrtii de schi, hipodrom, teren de golf, restaurante şi spaţii de shopping. Investiţia este estimată la un miliard de dolari.
Iar dacă adăugăm amenajărilor de lux şi celelalte calităţi ale locului, frumuseţea naturii, renumele de pol energetic al Bucegilor şi valoarea istorică şi arhitecturală a castelului, putem să ne imaginăm cu uşurinţă că la Castelul Cantacuzino vom avea cel mai mare complex turistic din România.

Cel mai mare proprietar de pămînt

• Gheorghe Gr. Cantacuzino (1832-1913) s-a născut la Bucureşti. S-a căsătorit cu Ecaterina Băleanu, cu care a avut două fiice şi patru fii, care la rîndul lor s-au implicat în politică. Datorită bogăţiei sale fabuloase, fiind cel mai mare proprietar de pămînt din România timpului respectiv, a fost supranumit Nababul. De altfel, termenul de origine franceză a devenit popular în limba română tocmai datorită prinţului, întruchiparea perfectă a boierului putred de bogat. Şi-a făcut studiile la Paris, unde a obţinut doctoratul în drept. A fost timp de zeci de ani deputat şi senator. Începînd cu 1870, a fost pe rînd ministru al Justiţiei, al Lucrărilor Publice, de Finanţe. A fost de două ori Preşedinte al Consiliului de Miniştri (prim-ministru). În 1899 a devenit preşedintele Partidului Conservator. „Noi, domnilor, facem legi foarte frumoase, pe hîrtie sînt minunate, dar cînd vine timpul să le ducem la îndeplinire, nu avem cu cine le aplica“, este una din maximele politice ale Nababului.

Sanatoriul comuniştilor

• Comuniştii au transformat castelul în sanatoriu TBC pentru angajaţii Ministerului de Interne. În aripa oaspeţilor, funcţiona o secţie de nevroze. Păziţi cu două cordoane de soldaţi, miliţienii bolnavi s-au tratat zeci de ani în saloanele cu candelabre şi decoraţiuni valoroase. În unele locuri, picturile murale au fost acoperite cu vopsea verde, iar banalele calorifere de fontă au fost montate peste picturi. Sufrageria Cantacuzinilor a devenit sală de mese. „De fapt, din cîte am auzit de la bătrînii buşteneni, bolnavii nu erau chiar atît de bolnavi. Unii îşi făceau vacanţele aici cu famiile. Pînă în 2004, a fost un sanatoriu cu regim de unitate militară. Nimeni nu avea voie să treacă nici de parc“, spune ghidul muzeului.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: