Oameni care se uită la stele

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 21.09.2011

• Astronomii amatori braşoveni vă invită să priviţi cele mai frumoase fotografii din Univers
• În 1907, Oswald Thomas a înfiinţat primul şi singurul Birou Astronomic din Braşov

Astronomii amatori sînt oameni obişnuiţi, dar atît de diferiţi de restul lumii. Ei caută dincolo de graniţele terestre, în imensitatea spaţiului, privind prin lentila telescopului pe care au dat o grămadă de bani. Sînt fericiţi cînd au cer senin. Cu toate că aduc importante contribuţii la cunoaşterea Universului, pentru marele public rămîn nişte anonimi.
La ceainăria Ceai Et Caetera, şapte astronomi amatori din România, pasionaţi şi de astrofotografie, expun cele mai frumoase imagini din cosmos: galaxii, planete, constelaţii, roiuri de stele, nebuloase, Soarele, comete, meteori, asteroizi, supernove. Este pentru prima oară cînd întregul Univers se poate vedea la Braşov.

Expoziţie de stele

Expoziţia de la Braşov este o incursiune în cosmos prin intermediul fotografiei. Iniţiativa aparţine Astroclubului Braşov. O dată pe lună, zece braşoveni pasionaţi la culme de astronomie se întîlnesc la ceainărie ca să-şi împărtăşească noutăţile culese din spaţiul extraterestru. Cine ce a mai văzut, cine pe unde mai pleacă pentru a fotografia un eveniment astronomic inedit. Fiecare are acasă un instrument de observat cerul, performant sau mai modest, pe care-l foloseşte în fiecare noapte. Fiindcă, pentru un astronom amator, nu poate trece o zi fără să privească departe, în adîncul spaţiului. Uneori, clubul organizează şedinţe de observare în grup. Anul trecut, pe 18 septembrie, de Noaptea Internaţională a Observării Lunii, astronomii amatori i-au invitat pe braşoveni pe Drumul Poienii, unde au instalat telescoape, şi unde orice curios putea privi stelele de aproape. Oricine este bine venit în club sau la expoziţie. Ideea a avut-o Lucian Curelaru, care a selectat cîteva dintre cele mai bune fotografii astronomice şi atmosferice actuale, realizate exclusiv de astronomi români: Alex Conu, Alex Tudorică, Cătălin Fus, Cătălin Păduraru, Maximilian Teodorescu, Radu Gherase, Valentin Grigore.

Măsurători astrale

„Fotografiile expuse sînt realizate cu echipament specific astronomiei de amatori, unul din «ingrediente» fiind luneta sau telescopul. Spre deosebire de fotografia obişnuită, cea astronomică e mai complexă. Sînt utilizate instrumente şi accesorii optice diverse, monturi motorizate performante, optică de calitate excepţională, camere şi aparate foto specializate“, explică Lucian care, de obicei, se înarmează cu un telescop cu obiectiv de 20 cm. De fapt, are un întreg arsenal, unele telescoape sînt pentru fotografiat, altele pentru observat şi altele „de plimbare“. A investit cîteva mii de euro în pasiunea lui, dar nu i se pare exagerat, „alţii şi-au construit miniobservatoare“. De obicei, măsoară distanţele dintre stelele duble. Apoi, le raportează forurilor internaţionale de astronomie, care le includ în baza de date. „Marile observatoare n-au timp pentru toate stelele, o parte din obiecte rămîn neexplorate. Aici intervin astronomii amatori care vin astfel să dea o mînă de ajutor la cunoaşterea Universului“, spune Lucian care, tot uitîndu-se la stele, mărturiseşte că „n-am văzut nimic pe care să nu mi-l pot explica. Nu sînt sceptic, dar n-am avut norocul să surprind puncte luminoase care se comportă ciudat şi nu pot fi identificate“.

Instantanee la milioane de ani lumină

Ca o fotografie din cele pe care le vedem în expoziţie să poată fi realizată, e nevoie de ore bune de muncă, răbdare şi rezistenţă fizică, mai ales în nopţile geroase. „Rata de reuşită este de o poză bună din cinci“. În plus, pentru o astrofotografie sînt necesare cunoştinţe solide legate de arta fotografică, dar şi de astronomie. „Fotografiile sînt influenţate de mulţi factori. Unii dintre ei pot fi controlaţi, alţii nu (condiţiile atmosferice), astfel încît o poză bună se face şi cu un dram de noroc. Iar pentru forma finală, se combină sute sau chiar mii de cadre“. Planetele pot fi surprinse în cîteva minute, pentru că sînt luminoase, în schimb, nebuloasele necesită expuneri de cîteva ore. Partea frumoasă a astrofotografiei e că obiectele surprinse se află la distanţe fabuloase, de sute, mii sau chiar milioane de ani lumină. „Unele obiecte nu pot fi distinse pe cer cu ochiul liber, altele se pot vedea ca nişte steluţe slabe, dezvăluindu-şi adevărata frumuseţe doar în optica telescoapelor. Doar planetele şi cometele sînt ceva mai aproape, unele la o «aruncătură de băţ», care însă, în distanţe terestre, înseamnă chiar miliarde de kilometri“, îi lămureşte Lucian pe vizitatori.

Calea Lactee deasupra Sfinxului

Ce putem vedea la expoziţie? Ploi de meteori, planete, Calea Lactee, Norii lui Magellan, comete, roiuri globulare, nebuloase şi galaxii. Un instantaneu deosebit surprinde tranzitul Staţiei Spaţiale Internaţionale prin faţa Soarelui, un eveniment foarte scurt, pe care astrofotografii din toată lumea îl aşteaptă cu aparatura pregătită. Un astronom amator din România a reuşit să surprindă un avion trecînd prin dreptul Soarelui în timpul unei eclipse totale, coincidenţă extrem de rară. Fotografia a făcut înconjurul Pămîntului, fiind apreciată de editorii de la Sky&Telescope, una dintre cele mai cunoscute reviste de astronomie de amatori din lume. Originală este şi fotografia care surprinde Calea Lactee deasupra Sfinx-ului din Bucegi. Toate imaginile sînt deosebite, desprinse parcă din filmele science-fiction. Problema unui observator astronomic la Braşov nu se pune deocamdată. Iar în preajma oraşelor, poluarea luminoasă e mare, diminuînd calitatea observării. Dar, dacă nu avem un cadru specializat, putem măcar să privim la ceea ce au văzut alţii. „Fotografiile realizate cu tehnica de astăzi sînt la fel ca acelea trimise de sondele spaţiale de acum 20 de ani“, ne asigură Lucian, dîndu-ne astfel un motiv în plus să vizităm expoziţia care ne arată, de fapt, cum arăta Universul cu cîţiva ani lumină în urmă.

Astronomii amatori au făcut istorie

• Deşi nu sînt dotaţi cu echipament de calibru profesionist, astronomii amatori au făcut istorie. Okamura Keiichiro a făcut una dintre cele mai bune fotografii ale cometei Halley. Monard Berto a fost premiat de NASA după ce a devenit primul astronom amator care a descoperit cea mai puternică explozie de raze gama. Robert Evans Owen deţine recordul mondial la descoperiri vizuale de supernove: 40. Clyde W. Tombaugh a descoperit planeta Pluto în 1930. Lenard John Watson a dezvoltat un sistem de fotografiere şi filmare în apropierea obiectelor din spaţiul îndepărtat. Greg Roberts şi Kevin Fetter au găsit poziţia pe orbită a prototipului X-37B numit şi Orbital Space Vehicle, aparat de zbor ale cărui scopuri au fost ţinute în cel mai mare secret.

Acum 100 de ani, Braşovul a avut Observator Astronomic

• Dintre braşoveni, contribuţii timpurii la astronomia modernă a adus Johannes Honterus. În 1541, el a republicat la Braşov celebra sa lucrare „Rudimenta cosmographiae“, manualul didactic de geografie şi astronomie utilizat în întreaga Europă. Umanistul sas a susţinut concepţia heliocentrică. Cel mai mare astronom braşovean poate fi considerat Oswald Thomas (27 iulie 1882-7 februarie 1963 - foto). Tatăl său, Karl, director la şcoala de fete, i-a insuflat dragostea pentru fenomenele astronomice. În 1907, Oswald a înfiinţat primul şi singurul Birou Astronomic din Braşov, legat de care iniţiase şi un sistem educaţional pentru adulţi. Între 1910-1913, a predat matematica şi fizica la liceul german din Braşov. Emigrînd în Viena în 1913, a luat cu el întregul echipament şi personal, pe care le-a integrat Observatorului Urania din Viena, unde a devenit director (1915-1922), a fondat Societatea Austriacă de Astronomie (1924) şi a pus bazele Planetariumului din capitala Austriei (1927). „Cerul de deasupra Vienei“ este numele lucrării sale pe care a prezentat-o de circa 7.000 de ori în prelegeri publice şi la radio, popularizînd astronomia în rîndurile austriecilor. A murit la Bonn. Piaţa unde se află Planetariumul din Viena şi asteroidul 29427 îi poartă numele.

Autorii fotografiilor sînt: Alex Conu, Cătălin Fus, Lucian Curelaru, Cătălin Păduraru, Maximilian Teodorescu, Radu Mihai Gherase.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: